Suceava: S-a deschis Târgul de Paşte de la Gura Humorului

Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina de la Gura Humorului a găzduit, marţi, 8 aprilie, deschiderea celei de XVI-a ediţii a Târgului de Paşte, la care participă câteva zeci de meşteri populari, majoritatea specializaţi în ichistrirea şi încondeierea ouălor.

Târgul este deschis până la sfărşitul acestei săptămâni, iar participanţii trebuie să respecte tehnica, cromatica şi motivistica de închistrire şi încondeiere specifice localitaţii sau zonei din care provin.

Totodată, târgul de la Gura Humorului se adresează tuturor meşeşugarilor care au creat sau îndrumat adevărate şcoli ce au drept scop recuperarea, transmiterea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor culturale autentice din Bucovina.

Acest târg, iniţiat cu mai bine de 20 de ani în urmă, organizat anual, cu mici întreruperi justificate de cele mai multe ori de raţiuni financiare, are ca scop principal stimularea creatorilor populari autentici, promovarea valorilor culturale durabile din spaţiul bucovinean şi, în egală măsură, promovarea, în spaţiul european, a staţiunii turistice Gura Humorului.

Participanţii la târg vor primi diplome, dar şi premii. Se va acorda Trofeul Târgului de Paşte şi Premiul pentru pentru revigorarea tradiţiei.

Cei mai mulţi închistritori de ouă de la târg sunt, în acest an, ca şi la majoritatea ediţiilor trecute, femei din localitatea Paltinu, cu o comunitate puternică a etniei huţule, maeştri vechi ai acestui meşteşug şi model, se pare, pentru bucovinenii din zonă.

”Închistriţarea ouălor în Bucovina este apanajul etniei huţule. Huţulii sunt cei mai renumiţi în încondeierea ouălor pentru Paşte”, a spus Mihai Camilar, muzeograf în cadrul Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina. El a povestit că o amploare şi o popularizare deosebită a acestui meştegug străvechi de sute de ani a început să aibă loc după 1990, până atunci aceste activităţi desfăşurându-se mai mult neoficial.

”În celălalt regim, în regimul comunist, încondeierea ouălor se făcea, dar nu era popularizată pe plan local sau naţional. Se făcea undeva tacit, dar, să ştiţi, chiar marile oficialităţi ale vremii preferau ouă încondeiate de Paşte. De exemplu, chiar tovarăşa Ceauşescu, tovarăşa Suzana Gâdea, totdeauna primeau ouă de Paşte din partea fostului preşedinte al Comitetului judeţean de Cultură, nu-i dau numele acuma. Mă trimitea pe mine în teren să-i aduc ouă şi să i le dau lui să le ducă la Bucureşti”, a povestit Camilar.

Potrivit lui Camilar, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este primul din ţară care organizat, după 1990, prima ediţie a unui Târg de Paşte, unde s-au reunit cele mai renumite încondeietoare de ouă din judeţ. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata