Se anunță vremuri grele. Ce se întâmplă cu taxele în vară din cauza deficitului bugetar. În timp ce Guvernul transmite un mesaj optimist privind evoluția fiscală a României, analiștii din domeniul financiar avertizează că, în realitate, măsurile dure nu vor putea fi evitate. Situația bugetară actuală, cu un deficit de peste 7%, este considerată imposibil de gestionat fără creșteri de taxe și impozite, în ciuda promisiunilor publice că astfel de modificări nu sunt în plan.
Se anunță vremuri grele. Ce se întâmplă cu taxele în vară din cauza deficitului bugetar
În cadrul unei conferințe axate pe provocările fiscale și impactul IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri), mai mulți specialiști au atras atenția asupra dezechilibrelor din sistemul public și a nevoii urgente de ajustări fiscale. Printre vocile importante s-a aflat Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, care a subliniat dimensiunea reală a problemei.
„Dacă ne uităm la deficitul din ianuarie și februarie, sunt 30 de miliarde de lei în două luni. Dacă punem cifrele în perspectivă, orice am face pe zona aceasta de taxe… Pe care toată lumea e de acord că trebuie s-o suplimentăm și toată lumea cred că are și disponibilitatea să plătească în plus… Ideea e cât de mult în plus?
Cât credem că putem colecta, pe zona de impozite, astfel încât să acoperim măcar o lună în plus de deficit la buget?”
Declarația sa pune sub semnul întrebării capacitatea reală a statului de a acoperi deficitul fără intervenții fiscale directe, sugerând că soluțiile care vizează exclusiv colectarea sau reducerea cheltuielilor sunt insuficiente.
Noi impozite, posibile chiar din acest an
Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia, consideră inevitabilă introducerea de taxe suplimentare începând chiar din 2025. El subliniază că mediul de afaceri nu se opune în mod absolut plății unor impozite mai mari, dar cere în schimb o reformă profundă a modului în care sunt gestionate fondurile publice.
„Există impresia aceasta că mediul de afaceri mereu spune că nu vrea să plătească taxe. Și nu e adevărat. Ce spunem, de multe ori, este că, înainte de a cere mediului privat să plătească mai multe taxe, am vrea să vedem mai multă responsabilitate.”
Burnete consideră că, atâta timp cât nu există o disciplină în utilizarea banului public, orice efort de colectare suplimentară devine inutil.
„Vedem cu toții deficitul – cred că suntem conștienți că nu putem coborî de la 9% la 3% doar tăind cheltuieli bugetare. Dar, dacă nici cu banii pe care îi ai astăzi nu ești responsabil, atunci putem să colectăm 40% din PIB. Dar, dacă noi mereu vom cheltui mai mult decât avem, deficitul tot 8% va fi. Avem nevoie de o reașezare a sistemului fiscal, astfel încât să nu mai umblăm la el până în 2030.”
Daniel Dăianu: Măsurile nu mai pot fi amânate
Într-un mesaj similar, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a atras atenția că ajustările fiscale nu vor mai putea fi ocolite. Deși nu a oferit o estimare clară privind noile taxe, el a lăsat de înțeles că menținerea actualei direcții ar duce România într-o zonă de vulnerabilitate economică severă.
Potrivit concluziilor formulate în cadrul forumului, pentru a reechilibra bugetul și a reduce presiunea pe datorie, România va trebui nu doar să-și eficientizeze cheltuielile și să combată evaziunea fiscală, ci și să opereze modificări la nivelul structurii fiscale – cu toate implicațiile sociale și economice care derivă din aceasta.
Deși oficialii guvernamentali evită să anunțe măsuri nepopulare, specialiștii sunt de părere că un mix de creșteri de taxe și reforme bugetare este singura cale realistă pentru a readuce deficitul sub control. Mai devreme sau mai târziu, realitatea fiscală va forța adoptarea unor decizii dificile.
