Păstrător al unor inestimabile comori din trecut, Vasluiul moare câte puţin în fiecare zi. Sub ochii celor care nu găsesc niciodată suficienţi bani pentru cultură, zeci de monumente vechi, clădiri încărcate de istorie, se macină din cauza trecerii timpului, ucigând spiritul frumos al acestor locuri.
Incluse în proiecte de reabilitare, aflate în curs de restaurare sau abandonate pur şi simplu, clădirile vechi ale Vasluiului merită o şansă.
Recent, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vaslui a demarat campania ”Să încercăm împreună!”, prin care trage un semnal de alarmă cu privirile la monumentele care se degradează şi care trebuie salvate.
”Atribuţiile Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vaslui, din punct de vedere legal, se limitează la acţiuni de inventariere şi de monitorizare a stării de conservare, de informare şi de verificare a respectării legislaţiei specifice, precum şi de punere în valoare a monumentelor istorice. În acest context, am iniţiat campania ‘Să încercăm împreună!’, care îşi propune să semnaleze starea precară de conservare a monumentelor istorice din judeţ, dar, în acelaşi timp, să aducă în atenţia publicului clădirile valoroase de pe teritoriul Vasluiului. Avem un tezaur primit moştenire care este, din păcate, afectat de trecerea timpului şi ar fi păcat ca el să se piardă”, spune Corina Ursache, directorul executiv al Direcţiei pentru Cultură Vaslui.
Toate obiectivele — clădiri, situri arheologice, monumente de for public, cu o importanţă arhitecturală aparte şi cu o semnificaţie istorică deosebită — sunt incluse în Lista monumentelor istorice, care cuprinde monumentele protejate de lege şi cu un statut special din întreaga ţară.
Lista monumentelor istorice din judeţul Vaslui este menţinută şi actualizată periodic de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vaslui, iar fiecare monument primeşte un cod de identificare.
”Multe monumente au nevoie urgentă de lucrări de restaurare-conservare, dar în decursul timpului acţiunile îndreptate către salvarea şi păstrarea acestora au fost puţine, din cele 266 de monumente de arhitectură din Lista monumentelor istorice Vaslui, doar patru primesc finanţare, în momentul de faţă, prin Programul Naţional de Restaurare”, precizează Corina Ursache.
* Ansamblul Conacului Emil Racoviţă, trecut în Lista Monumentelor Istorice 2010, la poziţia 264, având codul LMI VS-II-a-B-06795, este format din corpul vechi (aripa de vest), construit în secolul al XIX-lea de către Gheorghe Racoviţă, tatăl lui Emil Racoviţă, magistrat şi membru fondator al societăţii ”Junimea”, corpul nou (aripa de est), construit de Emil Racoviţă, la începutul secolului al XX-lea, ruine, beciuri şi parcul cu arbori seculari.
Din punct de vedere arhitectural, conacul se înscrie în curentul neoromânesc şi are un plan rectangular cu trei fronturi în rezalit pe faţada principală. Casa Memorială din fostul sat Șurăneşti are o stare rea de conservare. În exterior soclul este degradat, cu tencuiala exfoliată, blazonul nu mai este întreg, tâmplăria exterioară şi interioară este îmbătrânită, iar, în interior, în unele camere, tencuiala pereţilor şi a planşeelor este fisurată sau exfoliată.
În prezent, monumentul istoric adăposteşte un muzeu memorial, unde se păstrează exponate legate de viaţa şi activitatea lui Emil Racoviţă, dar şi din extraordinara expediţie în Antarctica, pe vasul Belgica.
Din anul 1980, Conacul Emil Racoviţă este în administrarea Muzeului Judeţean ”Ștefan cel Mare” din Vaslui, funcţionând ca secţie a acestuia. Printre exponatele cele mai interesante din Colecţia Emil Racoviţă sunt: trusa de călătorie, hărţi cu traseul expediţiei, desene, diapozitive şi fotografii realizate de însuşi Emil Racoviţă la Polul Sud, fotografii şi obiecte specifice cercetării peşterilor, sabia şi bicornul său de academician, fişe de observaţie privind fauna şi flora arctică, lucrări ştiinţifice etc. Obiectivul nu este suficient promovat şi are puţini vizitatori.
* Palatul Mavrocordat, actualmente Palatul Copiilor, este situat pe artera principală ce leagă centrul oraşului de gară. Planul, compoziţia faţadelor, mai ales a celei principale şi a celei posterioare, se înscriu în stilul eclectic al sfârşitului secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Palatul este alcătuit dintr-un corp central şi două aripi laterale de înălţime mai mică.
Clădirea, a cărei construcţie a fost terminată în 1892, a îndeplinit rolul de locuinţă (palat boieresc). În anul 1934 Ministerul Apărării Naţionale hotărăşte cumpărarea unui imobil pentru instalarea Cercului Militar al Garnizoanei Vaslui. În data de 31 decembrie a aceluiaşi an s-a încheiat actul de vânzare-cumpărare între George Mavrocordat, ca reprezentant legal al mamei sale Vera George Mavrocordat, şi Cercul Militar ”Constantin Prezan” al ofiţerilor din Garnizoana Vaslui.
”Imobilul este administrat astăzi de Palatul Copiilor. Starea de conservare este însă precară. Zonele de cărămidă decopertată sunt degradate de fenomenul de îngheţ-dezgheţ. Coşurile care evacuau fumul de la vechile sobe au fost îndepărtate, iar în acoperiş sunt spărturi, acoperite provizoriu. Infiltraţiile grăbesc procesul de degradare, mai ales că burlanele sunt fie îmbătrânite, fie lipsesc. Lucrările executate în diverse stadii sunt sistate, ele putând fi deteriorate în anotimpul rece, nefiind protejate. Până la soluţionarea litigiilor în instanţă, monumentul istoric va continua, din păcate, să se degradeze”, atrag atenţia iniţiatorii campaniei ”Să încercăm împreună!”.
* Clădirea fostei Judecătorii Huşi, în care funcţionează acum Casa de Cultură ”Alexandru Giugaru”, a fost inaugurată în anul 1892, adăpostind sediul tribunalului şi al Judecătoriei judeţului Fălciu până în 1968, când s-a format judeţul Vaslui. Din acest moment, sediul tribunalului s-a mutat la Vaslui, iar vechiul sediu a devenit Casa de Cultură Huşi. La 15 octombrie 1987, instituţia de cultură huşeană primeşte numele marelui actor născut la Huşi — Alexandru Giugaru.
În cadrul Casei de Cultură „Alexandru Giugaru” au activat: Teatrul de amatori, un studio cinematografic, formaţii de dansuri şi un cenaclu literar.
Clădirea este ordonată din punct de vedere compoziţional cu un corp central mai înalt şi două aripi mai joase care pun în valoare corpul central. Acesta este decorat cu patru coloane adosate cu capitel de inspiraţie dorică, dar care nu respectă proporţiile clasice.
Starea de conservare precară a acestui monument istoric a determinat proprietarul — Primăria Huşi — să realizeze un proiect pentru lucrări de reparaţii la faţadă şi finisaje interioare, care se va derula în perioada următoare.