Alimentația și depresia – intestinul produce 90% din hormonul fericirii

Legătura dintre ceea ce mâncăm și starea de spirit este mult mai directă decât am crede. Știința confirmă acest lucru. Anca Alungulesei, terapeut în nutriție și specialist în BrainMapping, explică mecanismele complexe prin care alegerile din farfurie ne pot arunca în stări de anxietate sau, dimpotrivă, ne pot oferi echilibru, totul pornind de la sistemul digestiv, considerat pe bună dreptate „al doilea creier”.

De la farfurie la starea emoțională

Când ne confruntăm cu tristețe sau chiar depresie, avem tendința să credem că totul ține de percepția noastră. „Știi, când ne gândim la partea asta de emoțională, de tristețe sau chiar de depresie De cele mai multe ori ne gândtim că are legătură doar cu felul în care percepem noi lucrurile Adică este o stare de tristețe care de obicei se instalează la nivelul inimii, adică golul acela interior Doar că mâncarea are un aport uriaș în a ne schimba stările”, explică Anca Alungulesei.

Dar cum vine asta, mai exact? Trei sunt elementele cheie care fac legătura. „Păi sunt trei elemente pe care trebuie să le avem în vedere și anume fluctuația glicemică, pentru că o persoană, de exemplu, care are fluctuații mari de energie, inclusiv starea emoțională, va avea fluctuație emoționala”, arată terapeutul. după un puseu de energie urmează o cădere bruscă, moment în care apare „irritabilitate, stare de tristețe, anxietate.”

Al doilea element este inflamația sistemică. Un corp cu un strat mai mare de grăsime este un corp inflamat la nivel metabolic, ceea ce duce inevitabil la inflamație cerebrală. Iar al treilea element, poate cel mai important, este microbiomul intestinal. „De felul în care funcționează microbiomul nostru intestinal depinde cam unul la unul și starea noastră emoțională. De ce? Pentru că la nivel de microbiom intestinal se secretă 90% din cantitatea de serotonină, adică neurotransmițătorii stării de bine și al fericirii noastre.”

Zahărul și alimentele procesate, inamicii creierului

V-ați întrebat vreodată ce anume din meniul zilnic vă sabotează starea de bine? Lista e destul de cunoscută, e drept. „Alimentele care sunt extrem de procesate, fast food-ul, dulciurile rafinate, deci concentrația mare de zaharuri și alimentele care au foarte multe euri, potențatori de aromă, monoglutama de sodiu, gătite în general foarte rapid, adică carbohidrați rapid, ne provoacă această instabilitate glicemică”, detaliază Alungulesei.

Aceste alimente dereglează microbiomul intestinal. Bacteriile bune devin mai puțin bune, iar sursa lor principală de energie este tocmai zahărul. Așadar, nu e de mirare că specialistul afirmă tranșant: „Cumva este inimicul atât al microbiomului intestinal, dar și a sănătății creierului nostru.”

Ce să mănânci când ești într-o stare proastă

Dacă te confrunți cu anxietate, atacuri de panică sau o stare generală proastă, primul pas este să faci ordine în alimentație. Trebuie să începi prin a exclude treptat alimentele care nu te susțin. „O persoană care are deja tacuri de panică sau un grad de anxietate scăzut sau este deja în depresie, Primul lucru pe care ar trebui să pună atenția sau să-l excludă este zahărul, pentru că nu-i susține starea emoțională”, recomandă terapeutul.

După ce eliminăm ce ne face rău, hai să vedem ce adăugăm. Pentru a menține glicemia stabilă, fiecare farfurie ar trebui să conțină proteine și grăsimi sănătoase, bogate în omega 3. Acestea din urmă sunt esențiale pentru sănătatea creierului. Și nu, „grăsimea sănăstoasă bogată în omega 3 nu se transformă automat în grăsime corporală, așa cum crede foarte multă lume.” Pe lângă acestea, sunt vitale fibrele și alimentele pre- și probiotice, care hrănesc bacteriile bune din intestin.

Dependența creată în intestin

Oboseala este și ea direct influențată de dietă. „Absolut, pentru că se amplifică, deci starea de oboseală de cele mai multe ori se amplifică de ceea ce noi mâncăm. Pentru că un corp care din punct de vedere metabolic deja este obosit, dacă eu vin cu un aport mare de zahăr sau de zaharuri, nu fac decât să obțin un pic de energie pe timp foarte scurt, după care va avea loc o prăbușire”, explică Alungulesei.

Și da, se creează dependență. Una complexă, de altfel. „Absolut, la nivel de creier se creează dependență. Și alimentare. Da, dar nu doar la nivel de crear, ci și la nivel de microbiom intestinal, pentru că bacteriile nesănătoase își cer drepturile, ca orice organism viu din natură vrea să trăiască. Și zahărul este principala sursă de hrană.”

Întrebată ce aliment ar scoate complet de pe rafturi, Anca Alungulesei a vizat dulciurile rafinate, deși recunoaște că este imposibil. Soluția stă în moderație, consumându-le doar ca excepție. Problema e că „prin efect cumulativ, prin tot ceea ce noi consumăm, majoritatea alimentelor se transformă tot în glucoză în corpul nostru și de cele mai multe ori este glucoza ieftină, care nu ne sprijină sănătatea.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetGreta Gerwig aduce nașterea Narniei în primul trailer. Filmul intră pe Netflix pe 2 aprilie 2027LylaVaccinul anti-HPV protejează împotriva unor cancere. Când sunt necesare 2 sau 3 dozeRevista IoanaCum alegi ambalajele pentru mâncare după limitele pentru PFAS aplicate din 12 august 2026News24Radu Miruță propune o cerere către NATO pentru Marea Neagră. România ar găzdui comandamentul militar din 2028Dolce SportFRF judecă astăzi cazul lui Laurențiu Reghecampf, iar antrenorul FCSB poate primi drept de bancăGetPonyPe Podul Giurgiu-Ruse, sensurile vor alterna la aproximativ 20 de minute în două etape de lucrări