Companii

Adopția AI a ajuns la 54% în firmele britanice, de la 23%

Adopția AI a ajuns la 54% în firmele britanice, de la 23%

Adopția inteligenței artificiale a ajuns la 54% în rândul firmelor din Marea Britanie, față de 23% în urmă cu trei ani, potrivit British Chambers of Commerce.

În Marea Britanie, semnalul relevant pentru IMM-uri nu este doar viteza de adopție, ci și dimensiunea bugetului: două treimi dintre companii au investit în AI, iar majoritatea au alocat sub 25.000 de lire sterline, conform Lloyds Business Barometer. Asta mută discuția din zona proiectelor ample spre una de productivitate incrementală, finanțabilă fără capex major.

Pentru un decident dintr-o companie mică sau medie, lecția britanică este clară: avantajul competitiv nu pare să fie rezervat organizațiilor cu bugete foarte mari. Presiunea vine din faptul că firmele care introduc AI chiar și în sarcini limitate își reduc timpii operaționali, în timp ce companiile care amână intrarea rămân cu aceleași costuri de proces într-o piață care începe să lucreze mai repede.

Ruchir Rodrigues (Client Strategy & Commercial Director la Lloyds Business and Commercial) a rezumat această presiune competitivă astfel:

„Consumatorii o folosesc non-stop, marile corporații investesc masiv, iar acum și IMM-urile trebuie să aplice beneficiile extinse în afacerile lor, pentru a evita să rămână în urmă.”

Utilizarea AI depășește înțelegerea economică

Problema este că adopția a depășit în multe cazuri înțelegerea economică a instrumentului. Un studiu Lloyds arată că doar 7,5% dintre IMM-urile care interacționează cu AI sunt foarte sigure că înțeleg beneficiile pentru afacerea lor. Raportat la cele 54% dintre firmele britanice care folosesc deja activ AI, diferența dintre utilizare și claritatea asupra valorii create rămâne mare.

Bariera principală indicată de 25% dintre firme într-un sondaj YouGov este incertitudinea privind ROI-ul. Peste acest prag se suprapun lipsa de încredere în instrumente, preocupările legate de confidențialitatea și securitatea datelor și deficitul de competențe digitale. Cu alte cuvinte, blocajul nu este doar financiar. Este și unul de guvernanță operațională.

Primul caz de utilizare care s-a extins deja este marketingul. Peste 60% dintre companii folosesc AI pentru crearea de conținut de marketing, conform unui sondaj în rândul clienților Lloyds. Este un tip de implementare cu prag redus de intrare, tocmai pentru că pornește din procese repetitive și ușor măsurabile ca timp economisit, deși sursa nu precizează un ROI mediu sau intervalul în care acesta devine vizibil.

La un nivel mai avansat, utilizarea trece în operațiuni. În agricultură, parteneriatul Lloyds cu Soil Association Exchange folosește analiza imaginilor de sol și a tiparelor meteo pentru a decide culturile pe sezon. În producție, parteneriatul cu Manufacturing Technology Centre duce AI în generarea de designuri pentru imprimare 3D. Independent arată astfel două zone în care tehnologia nu mai produce doar conținut, ci influențează direct marja prin decizii mai bune și timpi mai scurți de execuție.

Rodrigues a descris concret unul dintre aceste cazuri:

„Avem companii agricole care folosesc tehnologia pentru a încărca imagini ale solului, a-i analiza conținutul și a corela cu tiparele meteorologice pentru a decide ce culturi să planteze în fiecare sezon, rezultând o recoltă mai profitabilă, an de an.”

Lloyds Bank oferă și un benchmark intern util pentru evaluarea productivității. Banca a redus un proces intern de analiză financiară de la câteva ore la câteva minute prin automatizare AI. Diferența nu spune cât costă implementarea, dar arată că, în procese administrative cu volum repetitiv, câștigul poate apărea în timp operațional recuperat, nu doar în venituri noi.

Iar maturitatea adopției nu este uniformă. Rodrigues spune că unele IMM-uri abia încep să automatizeze sarcini repetitive, în timp ce operatorii mai sofisticați construiesc sisteme AI agentice, capabile să execute independent sarcini complexe. Asta înseamnă că piața nu mai este într-o fază unică de experiment, ci într-una de stratificare: cine intră acum concurează deja cu firme aflate cu mai multe trepte mai sus pe curba de învățare.

Startul care reduce riscul de implementare

Datele britanice indică o ordine pragmatică a deciziei. Prima etapă este alegerea unui proces repetitiv, unde economia de timp poate fi observată rapid: marketingul este deja cel mai răspândit caz de utilizare, iar automatizarea unor fluxuri interne de analiză oferă un precedent clar de comprimare a duratei de lucru.

A doua etapă este verificarea bazei de date și a guvernanței. Fără acestea, adopția poate accelera erorile, nu eficiența. Rodrigues avertizează că datele fundamentale și disciplina de guvernanță sunt condiția de funcționare, nu un detaliu tehnic de după implementare.

A treia etapă este competența internă. Lloyds spune că sprijină IMM-urile prin SME Digital Adoption Taskforce, un grup guvernamental-industrial, și prin Lloyds Bank Academy, care oferă training gratuit. Semnalul de management este că lipsa unui departament IT dedicat nu elimină nevoia de formare; mută doar accentul pe educația minimă necesară înaintea investiției.

În aceeași logică, decizia de investiție nu se validează prin faptul că AI este adoptată pe scară largă, ci prin capacitatea companiei de a lega un proces, un set de date și un indicator de productivitate. Faptul că majoritatea companiilor britanice au cheltuit sub 25.000 de lire sterline sugerează că intrarea se poate face etapizat. Faptul că doar 7,5% dintre IMM-urile care folosesc AI spun că înțeleg foarte bine beneficiile arată cât de repede poate fi irosit acest buget dacă proiectul începe cu instrumentul și nu cu problema de business.

Rodrigues a formulat cel mai direct acest risc:

„Oamenii sunt prinși în entuziasmul AI, dar uită că datele fundamentale și o guvernanță solidă sunt cheia: fără acestea, totul se prăbușește.”

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

AI IMM-uri Lloyds Bank Marea Britanie Ruchir Rodrigues