Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Cheltuielile bugetare cu consultanța pentru strategii naționale, politici publice și proiecte de acte normative ar urma să fie tăiate prin mutarea acestor activități înapoi în aparatul propriu al ministerelor și al altor instituții de stat. Un proiect de lege analizat de Profit.ro propune interzicerea atribuirii către societăți comerciale și ONG-uri a contractelor de servicii sau consultanță pentru redactarea acestor documente, inclusiv atunci când sunt folosite fonduri europene.

Acum, schimbarea lovește direct într-o categorie clară de contracte: cele prin care statul externalizează exact activități pe care inițiatorii proiectului le consideră parte din atribuțiile personalului deja plătit din bani publici. Logica financiară a proiectului este simplă: ministerele ar trebui să producă intern strategiile, politicile publice și proiectele de acte normative, nu să cumpere din piață această muncă.

Legea salarizării, un jalon critic în PNRR

Legea salarizării este un jalon critic în PNRR, iar de adoptarea ei depind 770 de milioane de euro pentru investiții. În acest cadru, orice schimbare care mută în interiorul ministerelor redactarea strategiilor și a proiectelor normative are un efect financiar mai larg decât simpla reducere a unor contracte: poate influența și ritmul documentelor de care depind tranșe europene.

Interdicția propusă nu se limitează la bani de la bugetul național. Textul prevede expres că regula se aplică și atunci când redactarea strategiilor naționale este finanțată din fonduri europene. Pentru piața de consultanță, asta înseamnă că dispare accesul la o zonă de contractare care putea fi alimentată atât din bugetul de stat, cât și din linii de finanțare europene.

Există însă o excepție tehnică. Proiectul lasă deschisă contractarea unor servicii specifice necesare fundamentării documentelor, nu a redactării lor propriu-zise.

  • culegere de date;
  • realizarea de inventarieri;
  • analize științifice necesare fundamentării documentelor.

Aici se mută și granița economică a pieței. Firmele private și ONG-urile specializate pe politici publice ar pierde componenta cu valoare adăugată mai mare, redactarea strategiilor și a proiectelor de acte normative, dar ar putea rămâne pe segmente auxiliare, de suport tehnic și documentare. Pentru ministere, economia bugetară urmărită vine tocmai din eliminarea plății externe pentru activități considerate nucleul funcției administrative.

Potrivit Profit.ro, motivarea proiectului este că instituțiile centrale trebuie să își îndeplinească atribuțiile cu personalul propriu, pentru care sunt deja plătite salarii. Din perspectivă bugetară, mesajul este că statul încearcă să evite dubla plată pentru aceeași funcție: o dată prin salariile aparatului public, a doua oară prin contracte de consultanță pentru aceleași tipuri de livrabile.

Fondurile europene pot depinde de viteza cu care ministerele preiau munca înapoi

În relația cu finanțările europene, problema nu este doar cine redactează documentele, ci și cât de repede ajung ele în forma cerută de jaloane și reforme. Contextul recent arată cât de direct se transformă o întârziere administrativă în cost de oportunitate: numai Legea salarizării este legată de deblocarea a 770 de milioane de euro pentru investiții.

Dacă proiectul va intra în vigoare, ministerele nu vor mai putea transfera în exterior redactarea strategiilor naționale, a documentelor de politici publice și a proiectelor de acte normative. Vor putea cumpăra doar date, inventarieri și analize științifice care să stea la baza documentelor, nu documentele în sine.

Pentru firmele de consultanță și ONG-urile active în această nișă, efectul este pierderea unei surse de venit din contracte cu statul. Pentru buget, obiectivul este comprimarea cheltuielilor prin eliminarea externalizării unor sarcini care, în viziunea proiectului, trebuie acoperite din structurile deja salarizate ale administrației. Pentru absorbția fondurilor europene, punctul sensibil rămâne capacitatea ministerelor de a livra la timp strategiile și actele normative cerute de Bruxelles.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
acte normative cheltuieli bugetare fonduri europene ministere strategii naționale