Un atac fără precedent cu dronă asupra bazei militare britanice RAF Akrotiri a declanșat o criză de securitate în Cipru și a scos localnicii în stradă. Aceștia cer retragerea completă a forțelor britanice, de teama că prezența lor ar putea atrage națiunea mediteraneană într-un conflict regional extins cu Iranul.
Furia a culminat cu un marș în capitala Nicosia, unde protestatarii au scandat „afară cu bazele morții” în drum spre palatul prezidențial. Potrivit Antena3, care citează The Guardian, presiunea asupra Marii Britanii de a-și închide facilitățile militare de pe insulă este în continuă creștere, localnicii considerându-le o amenințare directă la adresa siguranței lor.
O țintă anunțată: Avertismentele ignorate de Londra
Oficialii ciprioți susțin că au avertizat în repetate rânduri Londra cu privire la riscurile la care sunt expuse bazele. Ministrul de externe al Ciprului, Constantinos Kombos, a confirmat că drona de fabricație iraniană care a lovit baza aeriană a fost lansată din Liban, o țară unde activează gruparea Hezbollah. La scurt timp, alte două drone de luptă, lansate tot din Liban, aflat la 240 de kilometri distanță, au fost interceptate. „În acest moment este un fapt că trebuie să ne uităm spre frontul libanez”, a declarat ministrul.
Kombos a subliniat că Nicosia a exprimat constant îngrijorări legate de securitatea bazelor în discuțiile cu Marea Britanie. „Am comunicat constant că bazele ar putea deveni o țintă dacă lucrurile evoluează într-o anumită direcție la nivel regional”, a spus el. „Aceasta a fost o preocupare pe care am exprimat-o constant… dar rezultatul acelor discuții este clar în ceea ce s-a întâmplat duminică noaptea”. Ministrul a adăugat că este evident că „nu tot ceea ce putea fi făcut a fost făcut la nivelul așteptărilor pe care le avem noi, pe care le au și ciprioții care trăiesc și lucrează în baze, și sunt sigur că și guvernul britanic… dar acum vreau să ne concentrăm pe modul în care cooperarea poate fi îmbunătățită”.
Cum a lovit drona nedetectată
Atacul a ridicat semne de întrebare serioase despre sistemele de apărare. Ministrul cipriot al apărării, Vasilis Palmas, a dezvăluit că drona de tip Shahed a reușit să pătrundă nedetectată în spațiul bazei RAF Akrotiri deoarece zbura „la o altitudine de 1.000 de metri și cu o viteză de 90-100 de mile pe oră”, parametri care au făcut-o greu de identificat de către radare. Furia publică este alimentată și de informațiile contradictorii oferite inițial.
Mathaios Stavrinides, un protestatar prezent la marșul din Nicosia, a acuzat autoritățile de dezinformare. „La început ni se spune că a lovit pista, apoi apar imagini cu un hangar distrus, un hangar despre care aflăm ulterior că este folosit de echipamente militare americane, în special avioane spion U-2 staționate acolo”, a declarat el. „Este minciună după minciună. Este minciună după minciună. Orice ne spun trebuie privit cu multă rezervă, iar de aceea aceste proteste vor continua”.
Reacția militară și viitorul incert al bazelor
Ca răspuns la atac, mai multe state europene au trimis nave de război și aeronave pentru a consolida apărarea insulei. Marea Britanie a suplimentat sistemele antiaeriene, trimițând elicoptere Wildcat și avioane de luptă F-35. Cu toate acestea, distrugătorul HMS Dragon este așteptat să ajungă în zonă abia peste două săptămâni. „Nu vrem doar să acumulăm echipamente. Vrem echipamente care să fie utile”, a punctat ministrul Kombos.
Confruntat cu cea mai gravă criză de securitate de la invazia turcă din 1974, președintele Nikos Christodoulides a insistat că țara sa nu se va implica în operațiuni militare, dar a lăsat ușa deschisă speculațiilor când a fost întrebat despre viitorul facilităților britanice, afirmând că „nimic nu este exclus”. Între timp, guvernul său continuă să susțină aderarea la NATO. „Încercăm să ne asigurăm că avem capacitatea de a ne conecta, pe cât posibil, la sistemele și structurile NATO, chiar dacă nu suntem membri ai alianței”, a explicat Kombos.
Pentru mulți ciprioți, bazele, care ocupă aproximativ 3% din teritoriul insulei conform acordului de independență din 1960, sunt relicve coloniale periculoase. „Sunt un pericol pentru securitatea noastră și nu ar fi trebuit să existe aici de la bun început”, a concluzionat protestatarul Mathaios Stavrinides. „Vrem să fie închise”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaTe doare gâtul doar dimineața? Aerul uscat, respirația pe gură și refluxul pot fi cauze
News24CNAIR nu sancționează transportatorii blocați de defecțiunile TollRo până la remediere
Dolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís Godinho
GetPonyLucid cere 950 de dolari pentru ca unele Air din 2022-2024 să primească noua interfață UX 3.0
BravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-o
LylaStella McCartney cere lanțuri sustenabile marilor branduri. Oceanele inspiră colecția de primăvară 2027
