Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

„Să suspenzi bursele sociale exact în timpul vacanței este o greșeală uriașă”, a scris Monica Anisie, fost ministru PNL al Educației, pe Facebook, după ce în partid a devenit publică ruptura pe una dintre cele mai sensibile tăieri din pachetul actual de austeritate. Reacția ei mută disputa din zona internă în zona cu efect direct: elevii care primesc burse sociale nu vor mai încasa această plată pe perioada vacanței, iar în același timp profesorii află că angajamentele salariale asumate în 2023 nu mai intră integral în execuția bugetară.

8 miliarde de lei ar necesita doar aplicarea prevederilor din 2023 pentru Educație, în condițiile în care anvelopa disponibilă pentru creșterea salariilor tuturor bugetarilor este estimată între 8 și 12 miliarde de lei. Asta înseamnă că numai educația ar consuma aproape toată marja disponibilă pentru întreg sectorul public, exact argumentul folosit de premierul și liderul PNL, Ilie Bolojan, pentru a susține că promisiunile făcute în timpul grevei profesorilor nu mai pot fi duse integral în plată.

Conflictul s-a văzut în două planuri simultan. Pentru elevii vulnerabili, efectul este suspendarea burselor sociale în lunile de vacanță. Pentru angajații din școli, efectul este politic și bugetar deopotrivă: noua lege a salarizării este pregătită cu coeficienți mai mici pentru învățământ și cu o valoare de referință redusă de la 4.100 la 4.000 de lei.

Anisie leagă explicit tăierea burselor de abandonul școlar. Fostul ministru al Educației susține că suspendarea plății în vacanță lovește exact categoria pe care statul ar trebui să o țină în sistem. În formularea sa, „În condițiile în care abandonul școlar în România rămâne la cote alarmante, un stat responsabil are datoria să protejeze, nu să taie de la cei care au cea mai mare nevoie!”

„Pragmatismul bugetar NU are voie să înlocuiască omenia. Iar prețul politic pe care îl plătește din nou PNL pentru astfel de măsuri iresponsabile și decizii contabile reci este uriaș. Mă voi opune cu toată forța acestei decizii!”, a mai scris Monica Anisie.

Replica lui Ilie Bolojan a venit pe o linie strict bugetară. Premierul a legat direct promisiunile făcute în 2023 de lipsa spațiului fiscal din 2026, într-un context în care legea salarizării trebuie dusă mai departe și prin prisma jaloanelor PNRR. Greva majoră din educație s-a închis atunci pe baza unor angajamente salariale substanțiale, iar actuala conducere a executivului le tratează acum ca nesustenabile.

Calculul prezentat de premier este simplu și are consecință imediată pentru toate categoriile de bugetari. Dacă 8 miliarde de lei merg doar spre aplicarea promisiunilor din Educație, restul sistemului public rămâne practic fără spațiu de majorare în interiorul unei anvelope totale de 8-12 miliarde de lei. De aici vine și mesajul politic transmis profesorilor: creșterile promise nu mai pot fi tratate separat de plafonul general al masei salariale.

Într-un paragraf care rezumă poziția executivului, subiectul a fost relatat și de Edupedu, iar argumentația centrală a premierului apare și potrivit Stiripesurse. Ilie Bolojan a spus că legea salarizării trebuie calibrată la „posibilitatea acestei țări”, nu la angajamente care ar împinge cheltuiala peste capacitatea economiei.

Noua lege a salarizării mută presiunea direct pe școli

Pe 20 august, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat partidelor un nou proiect al Legii salarizării. Față de așteptările create după greva din 2023, proiectul coboară două repere care contează în calculul veniturilor: coeficienții pentru învățământ și valoarea de referință, redusă de la 4.100 la 4.000 de lei.

Mandatul politic este deja conturat. Grupurile parlamentare PNL au primit instrucțiunea să susțină și să voteze noua lege a salarizării săptămâna viitoare, dacă se obține acord politic. Pentru sistemul de educație, asta înseamnă că disputa nu mai este doar declarativă în interiorul partidului, ci intră în faza legislativă care poate schimba efectiv grila de venituri.

Federațiile sindicale din Educație au respins categoric noua versiune a proiectului și au cerut partidelor să nu o voteze. Aici se adună al doilea cost al deciziei fiscale: după suspendarea burselor sociale, școlile intră și într-un nou conflict pe salarizare, exact în sectorul care a forțat în 2023 renegocierea cheltuielilor publice.

Bolojan leagă legea de salarizare de riscul asupra ratingului

Premierul respinge ideea că veniturile din educație vor scădea în bloc și susține că noua lege urmărește corectarea unor inechități. În explicația sa, creșterile ar urma să fie oprite doar acolo unde salariile au fost umflate artificial, nu pentru întreg sistemul. Mesajul este însă mai larg decât educația: executivul încearcă să evite o lege care să împingă masa salarială a statului peste capacitatea economiei.

„Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public, a căror creștere totală ca masă salarială să depășească posibilitățile economiei României. (…) Asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României”, a avertizat Ilie Bolojan.

Dacă proiectul intră la vot săptămâna viitoare în forma susținută acum de PNL, efectul imediat rămâne dublu pentru sectorul educației: elevii care depind de bursa socială nu vor încasa plata în vacanță, iar personalul din școli va negocia de aici înainte în interiorul unui plafon bugetar în care cele 8 miliarde de lei promise în 2023 nu mai reprezintă o țintă asumată, ci un cost pe care guvernul spune că nu îl poate prelua integral.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
burse sociale educație Ilie Bolojan legea salarizării MONICA ANISIE