În viziunea sa, Kenji din Hong Kong a afirmat că Lenovo a devenit miercuri cea mai recentă companie care a organizat prima sa ședință anuală de informare a rezultatelor anuale în persoană de la pandemie.
Vorbind la un hotel din centrul orașului Hong Kong, conducerea, inclusiv președintele și directorul executiv Yang Yuanqing, a încercat să se concentreze asupra aspectelor pozitive: creșterea veniturilor și a profitului în cele două segmente non-PC și perspectiva unei redresări timpurii a activității sale de bază de PC, care a suferit din cauza cererii slabe și a excesului de stocuri.
Dar lumina reflectoarelor a fost furată de știri mai puțin optimiste, după ce s-a dezvăluit în timpul conferinței de presă că societatea a redus cel puțin 5% din forța de muncă. La începutul aceleiași zile, a apărut vestea că afacerea de cloud computing a Alibaba își va reduce forța de muncă cu 7 la sută.
Dar reducerile de locuri de muncă ca acestea sunt doar o durere de cap pentru sectorul tehnologic. Politica este o alta. O concluzie cheie a recentului summit G7 de la Hiroshima a fost afișarea unei coeziuni reînnoite între liderii occidentali împotriva Chinei. Aceasta a inclus adoptarea – pentru prima dată în istorie – a unei declarații care condamnă „coerciția economică” a Beijingului.
China a obiectat în mod direct președintelui G7 Japonia, iar viceministrul de externe Sun Weidong l-a convocat duminică la Beijing pe ambasadorul Japoniei, Hideo Tarumi, pentru a exprima „nemulțumirea puternică și opoziția hotărâtă” a țării sale față de declarații. Tarumi a ripostat spunând că răspunsul G7 a fost „firesc” și că China este cea care trebuie să își schimbe cursul.
Lumea tehnologiei are motive întemeiate să se îngrijoreze de acest tip de schimb de replici diplomatice. Tensiunile politice împiedică deja ceea ce ar trebui să fie un efort relativ simplu: construirea și îmbunătățirea cablurilor submarine necesare pentru a menține internetul conectat.
Cabluri de înaltă tensiune
Proiectele de cabluri submarine de mai multe milioane de dolari au devenit cel mai recent punct central al tensiunilor geopolitice din Asia, în timp ce China își intensifică pretențiile foarte contestate asupra Mării Chinei de Sud, scrie corespondentul Nikkei Asia la Singapore, Tsubasa Suruga.
Aceste cabluri sunt cruciale pentru menținerea fluxului de informații în întreaga regiune și în întregul Pacific. Cele mai multe țări cer constructorilor să obțină aprobarea dacă intenționează să instaleze cabluri în apele lor teritoriale, dar nu și în zonele lor economice exclusive, care se extind la 200 de mile marine de la coasta unei țări.
Cu toate acestea, China insistă că proiectele din interiorul autoproclamatei sale „linii de nouă liniuțe” – o zonă care cuprinde practic întreaga Mare a Chinei de Sud – au nevoie de aprobarea Beijingului. Trebuie obținută o scrisoare de neobținere din partea Armatei Populare de Eliberare a Chinei înainte ca procesul formal de solicitare să poată începe. Beijingul impune această politică chiar dacă un tribunal internațional a constatat în 2016 că linia celor nouă linii de demarcație nu are un temei juridic.
„Nu este niciun secret că întreaga industrie se confruntă mai mult cu politica”, a declarat Takahisa Ohta, director senior al diviziei de rețele submarine la NEC, unul dintre cei mai mari trei furnizori de cabluri submarine din lume.
Unele dintre companiile implicate, cum ar fi Singtel, caută modalități de a-și diversifica rutele. Tay Yang Hwee Tay Yang Hwee, un veteran al industriei de 30 de ani care conduce dezvoltarea cablurilor submarine la furnizorul de telecomunicații din Singapore, a declarat că „explorează căi alternative” pentru conectarea centrelor de date, dar recunoaște că este „foarte dificil” să evite Marea Chinei de Sud în ansamblu.
Atenție la borduri
Industria chineză a semiconductorilor se teme că restricțiile japoneze privind exporturile de echipamente de fabricare a cipurilor vor fi atât de extinse încât riscă să afecteze producția sa de siliciu de calitate inferioară, utilizat în toate domeniile, de la automobile la mașini de spălat, scriu Qianer Liu, Kana Inagaki și Anna Gross de la Financial Times.
Tokyo intenționează să limiteze exporturile a 23 de tipuri de echipamente de fabricare a cipurilor începând cu luna iulie, în timp ce se aliniază cu SUA și Olanda în înăsprirea controalelor care ar putea limita accesul Chinei la cipuri de ultimă generație. Turnătoriile chineze se bazează pe instrumentele de fabricare a cipurilor importate din SUA și Japonia.
Specificațiile Japoniei cuprind cipuri de bază realizate la 45 de nanometri, dincolo de pragul de 14/16nm din controalele Washingtonului puse în aplicare în octombrie, au declarat directori din industria chineză. Asociația chineză a industriei semiconductoarelor a avertizat luna trecută că controalele la export ale Tokyo asupra echipamentelor sunt „prea largi” și a făcut apel la Beijing să răspundă.
Nodul nanometric se referă la generația de tehnologie de producție a cipurilor. Ca regulă generală, cu cât numărul este mai mic, cu atât cipul este mai avansat.
Reglementarea planificată indică faptul că până și litografia prin imersie furnizată de Nikon, utilizată pentru a produce cipuri de 45 nm, ar putea fi potențial restricționată de a fi vândută în China, deoarece o parte din tehnologie poate fi esențială pentru producerea de cipuri avansate.
A vinde sau a nu vinde
Decizia Beijingului de a interzice achiziționarea unor produse fabricate de producătorul american de cipuri Micron Technology din cauza „riscurilor grave de securitate a rețelei” a lăsat rivalii sud-coreeni ai companiei – Samsung Electronics și SK Hynix – în fața unei dileme.
Întrebarea este dacă să umple golurile de aprovizionare lăsate de interdicția Micron și să supere SUA, sau să se abțină și să irite China, potrivit lui Kim Jaewon, Lauly Li și Cheng Ting-Fang, reporterii de tehnologie ai Nikkei Asia din Seul, Taipei și Londra.
Pe hârtie, duo-ul sud-coreean și alți jucători occidentali ar putea profita de situație pentru a-și extinde cota de piață în China, dar experții spun că este puțin probabil să facă acest lucru, având în vedere dependența lor de echipamentele de producție de cipuri din SUA.
Samsung și SK Hynix produc cipuri de memorie în China, dar pentru a menține aceste facilități în funcțiune, au nevoie de echipamente americane, pe care pot continua să le importe doar datorită unei autorizații speciale de la Washington – care ar putea fi revocată la un moment dat.
Vreme înnorată
Brațul de cloud al Alibaba taie aproximativ 1.000 de angajați, sau 7% din forța sa de muncă, în timp ce se pregătește pentru o separare și o eventuală ofertă publică inițială, scrie Cissy Zhou de la Nikkei Asia din Hong Kong.
Alibaba, ca grup, s-a angajat într-o restructurare istorică, care va duce la divizarea gigantului tehnologic în șase grupuri de afaceri majore, ramura cloud fiind una dintre ele.
La fel ca și colegii săi, Alibaba a fost forțată să reducă costurile și să taie din efective în ultima vreme. Anul trecut a redus aproape 20.000 de locuri de muncă, iar alți 4.500 de angajați au plecat în primele trei luni ale anului, lăsând un număr total de 235.216 angajați la sfârșitul lunii martie.
Alibaba este cel mai mare furnizor de servicii de cloud public din China, iar afacerea este a doua sa sursă de venit după comerțul electronic. Dar concurența reînnoită din partea rivalilor, cum ar fi Huawei și cei trei operatori de telecomunicații din țară, a forțat-o să reducă prețurile.
Sursa – www.ft.com