În contextul globalizării, limba franceză se confruntă cu o subestimare similară altor limbi, în special în fața dominanței englezei. Conform publicației La Libre Belgique, viitorul acestei limbi depinde de francofonii care nu au crescut vorbind-o. Această situație este rezultatul unei scăderi treptate a influenței culturale și politice a țărilor francofone, în special a Franței.
Această marginalizare se manifestă prin excluderea din diverse întâlniri internaționale și din domenii de vârf precum știința și tehnologia, dar și din mass-media. Procesul pare inevitabil și ridică întrebări serioase despre viabilitatea limbii franceze ca limbaj de circulație internațională.
În fața acestei provocări, politicile actuale se concentrează adesea pe sprijinirea francofonilor „nativi”, cei pentru care franceza este prima limbă. Totuși, ziarul belgian pledează pentru o abordare mai inclusivă care să integreze francofonii „adoptivi”, aceia care aleg să îmbrățișeze această limbă pentru a facilita interacțiunea cu ceilalți.
Francofonii adoptivi reprezintă un segment esențial al viitorului limbii franceze. Din punct de vedere cantitativ, numărul acestora crește constant datorită unor rate mai mari ale natalității comparativ cu vorbitorii nativi. În plus, acești indivizi devin adesea ambasadori pasionați ai culturii franceze.
Creșterea numărului francofonilor adoptivi poate fi atribuită eforturilor profesorilor dedicați care promovează limba pe toate continentele – un privilegiu pe care doar engleza îl are la ora actuală. Acești educatori contribuie semnificativ la popularizarea limbii prin cursuri adaptate nevoilor locale.
div> < div alig n = " justify " > & nbsp; div > < div alig n = " justify " > În diferite țări , acești profesori întâmpină provocări variate , adaptând metodele lor la mediile sociale diverse . Este esențial ca nefrancofonii să poată accesa cursuri de limba franceză ca limbaj străin . div >< div alig n = " justify " > & nbsp; div >< div alig n = " justify "> Acest demers reprezintă o provocare majoritar globalizată , întâlnită inclusiv în Comunitatea Franceză din Belgia , unde s-au implementat clase-pasarel destinate elevilor recent sosiți din medii multiculturale încă din anul 2001 . div >< div alig n = " justify "> & nbsp; div >< di v ali gn= “just ify”> Cu toate acestea , accesibilitatea la limba franceză afectează o populație mult mai extins decât cea a imigranților ; mulți dintre aceștia nu consider că această limbaj le este stranie dar totuși se confruntau cu dificultățile specifice integrării într-un mediu cultural diferit . di v> < di v ali gn= “just ify”> Astfel , peste jumătate dintre tineriii școlari din Bruxelles provin din familii imigrante și se luptau cu identitate cultural nefrancofan . O situație similar observăm și printre multele comunitățile francofone aflate în Africa sau America de Nord . di v> < di v ali gn= “just ify”> Indiferent de profilul acestor francofoni adoptivi , există urgențe clare ce trebuie abordate : prima ar fi formarea adecvat profesorilor ce predau limba franceză în contexte caracterizate prin diversitate social-cultural-lingvisticã . di v> < di v ali gn= “just ify”>& #xA0 ; În ciuda eforturilor universităților pentru îmbunătățirea pregatir ii cadrelor didactice destinate acestui public specific , constatăm că formarea rămâne insuficient adaptată cerințelor reale legate de integrarea competențelor lingvistice într-un context socio-economic diversificat.< /diV>
& #xA0 ; O altã urgentã constã in evaluarea corectã a dificultǎtilor practice pe care le ridicǎ predarea fran c ezei si elaborarea unor programe specifice menite sa abordeze aceste aspecte fără a repeta modelele folosite pentru predarea ca l ingvǎ maternǎ.< /diV>
& #xA0 ; Este necesar sǎ dezvoltǃ suporturi didactice atractive si adecvate acestor nevoi specifice.< /diV>
& #xA0 ; De asemenea sunt progrese notabile in acest domeniu dar editurile scolare intampina obstacole majore atunci când vine vorba despre investitii intr-o piață perceputã heterogenã si instabilǃ Progresul tehnologic oferind oportunitati noi cum ar fi manualele electronice sau resurse online poate ajuta insa editoriale trebuie convinsi sa facā acest pas costisitor.< /diV>
& #xA0 ; Aceastǎ politică implicǎ costuri dar conform ziarului belgian ea constituie o investiţie valoroasă pentru societățile deschise unde echitatea nu poate exista fără integrarea cetățenilor dornici să acceseze cultura şi limba franţuzească.< /diV>
& #xA0 ; Mai mult decât atât aceasta reflectȃ un model eficient gestionând multiculturalismul şi multilingvismul contrar tendinţelor globale favorizând exclusiv engleza.De aceea viitorul franţuzei depinde atât opţiunilor individuale cât şi celor colective promovând bunastarea celor ce aleg viaţa cotidianȃ in aceasta lingua si dezvoltand armonios societatile gazdǍ concluzioneaza La Libre Belgique.