Această săptămână se anunța a fi una semnificativă pentru Republica Cehă. Premierul Mirek Topolanek urma să reprezinte Uniunea Europeană la summitul G20 de la Londra, având în vedere că țara sa deține în prezent președinția rotativă a UE.
 
În plus, la finalul acestei săptămâni, Praga avea să-l primească pe președintele american Barack Obama. Totuși, în contextul votului de neîncredere acordat cabinetului lui Topolanek de către Parlament, această perioadă pare mai degrabă stânjenitoare pentru Cehia, conform publicației britanice The Guardian.
 
Cehii aveau o oportunitate rară de a demonstra că scepticismul altora este nefondat, mai ales față de afirmațiile președintelui francez Nicolas Sarkozy care susținea că statele mici nu pot conduce Europa. La începutul anului, Republica Cehă jucase un rol esențial în gestionarea crizei gazelor și reacționase eficient la conflictul din Gaza.
 
Acum însă această șansă s-a evaporat. Cine ar putea avea încredere într-o națiune incapabilă să-și rezolve problemele interne? Conform analizei britanice, nu doar președinția cehilor asupra Uniunii Europene va suferi din cauza dificultăților interne ale țării.
 
Moneda cehă s-a depreciat considerabil în ultimele săptămâni. Deși autoritățile au încercat să convingă restul Europei că economia lor este stabilă și prosperoasă, acum țara este percepută similar cu Ungaria și Letonia afectate grav de criză. Pe măsură ce timpul trece, disconfortul crește tot mai mult. În plus, se pare că președintele eurosceptic Vaclav Klaus profită de această situație complicată.

Chiar dacă opoziția își dorește ca Topolanek să rămână premier pe durata președinției cehe a UE, Klaus insistentează ferm asupra necesității formării unui nou guvern cât mai curând posibil. El a fost cel care a contribuit decisiv la prabușirea cabinetului prin sprijinirea parlamentarilor care au votat împotriva acestuia. De asemenea, chiar dacă tensiunile dintre el și premier erau bine cunoscute,Klaus până acum nu intervenise direct.

Până recent,Klaus, lider al Partidului Civic Democrat înaintea lui Topolanek,a devenit frustrat din cauza influenței reduse pe care o avea asupra partidului fondat chiar de el. Guvernarea lui Topolanek era vulnerabil încă din start datorită impasului politic generat după ultimele alegeri . Chiar dacă era evident că executivul va avea o viață scurtată, acesta reușise totuși sã supraviețuiască patru tentative eșuate de demitere.

The Guardian subliniazã faptul cã prabuşirea guvernului din Praga nu s-a datorat unei economii slabe sau unei greşeli specifice comise de premier; ci mai degrabã acestor patru parlamentari care anterior îl susțineau dar acum au pus propriile interese înaintea celor naţionale – iar pentru trei dintre ei aceasta era pur şi simplu o răzbunare personalã .

Pentru acești politicieni aceasta reprezintã sfârşitul carierei lor politice; însă pentru cetățeni momentul marchează dispariția credibilității presedintiei cehe. Din păcate ,prezidenţia Cehiei in cadrul UE va fi amintita nu pentru contribuțiile sale in rezolvarea crizei gazelor sau economice ci ca fiind perioada in care guvernarea actuala s-a prabusit .

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Cehia politica stârnjenela