S&P avertizează – petrolul la 130 dolari ar aduce recesiune și inflație de 9% în România

Agenția de rating S&P Global trage un semnal de alarmă serios privind economiile din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Un șoc provocat de scumpirea petrolului ar putea afecta ratingurile de țară, iar România se află deja pe muchie de cuțit, cu un rating „BBB minus” și perspectivă negativă, prima treaptă deasupra categoriei „junk” (nerecomandată investițiilor).

Dependența energetică, un risc major

Problema de fond este dependența masivă de importuri. Țările cu venituri medii din regiune, printre care și a noastră, depind de hidrocarburile importate pentru 57% din consumul lor final de energie. Vorbim aici de un grup de șapte economii (Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Serbia și Turcia) care împreună au un PIB de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, cam cât economia Japoniei.

România sub lupă: trei scenarii posibile

S&P a conturat două scenarii principale, pe lângă prognoza anterioară, pentru a evalua impactul. Hai să vedem cum arată cifrele, pe bune, pentru România.

În scenariul de bază, considerat gestionabil, cotația barilului de petrol Brent ar fi în medie de 80 de dolari în 2026 și ar scădea la 65 de dolari în 2027. Chiar și așa, indicatorii se înrăutățesc față de prognozele anterioare:

• Inflația: ar urca la 7,3% în 2026 (față de 6,8% estimat anterior).
• Deficitul de cont curent: ar ajunge la 7% din PIB în 2026 (față de 6,6%).
• Deficitul bugetar: ar fi de 6,5% din PIB în 2026 (față de 6,4%).
• Creșterea economică: ar încetini la 0,2% anul acesta (față de 0,7%).

Scenariul de coșmar: recesiune și inflație de 9%

Dar ce se întâmplă dacă petrolul sare la 130 de dolari barilul în 2026 și rămâne la 100 de dolari în 2027? Acesta este scenariul de stres al S&P. Iar cifrele devin de-a dreptul îngrijorătoare pentru economia românească.

Într-o astfel de situație, România ar înregistra:

• Inflație: 9% în 2026, urmată de 6% în 2027.
• Deficit de cont curent: o explozie la 8,2% din PIB în 2026.
• Deficit bugetar: ar sări la 7,7% din PIB în 2026.
• Creștere economică: un declin de 1% anul acesta.

Recesiune,

Cine sunt cei mai expuși din regiune?

Numai că lucrurile nu stau la fel pentru toată lumea. Economiile cele mai lovite vor fi, cel mai probabil, cele mari consumatoare de energie și dependente de importuri, precum Turcia, Ungaria și Slovacia. De altfel, ratingurile pentru Ungaria și Slovacia au deja perspective negative, reflectând parțial aceste riscuri.

La prima vedere, România ar putea părea mai ferită. Avem o capacitate internă semnificativă de generare a energiei (spre deosebire de alții din regiune), ceea ce ar putea atenua impactul macroeconomic. E drept că acesta este un avantaj. Totuși, S&P avertizează că, în cazul României, o creștere mai slabă a PIB-ului și, implicit, a veniturilor la buget ar putea reduce sprijinul politic pentru consolidarea fiscală atât de necesară.

Și ca și cum asta n-ar fi de ajuns, agenția adaugă un avertisment suplimentar. Dacă prețurile la gaze naturale ar ajunge din nou la nivelurile record din 2022, un scenariu neinclus în analizele curente, efectele negative asupra economiilor din regiune și presiunile asupra ratingurilor „vor fi mai ample şi mai pronunţate”.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaFlorin Roșu avertizează după apariția vulpii în Copou. Rabia devine fatală când apar simptomeleNews24Ioana Dogioiu renunță la rolul de purtătoare de cuvânt înaintea votului pentru Guvernul NiculescuDolce SportSorana Cîrstea a învins-o pe Han Shi cu 6-3, 6-2 pentru calificarea în turul doi la NingboGetPonyMercedes-AMG readuce motorul V-8 pe CLE63 în 2027, după reacțiile cliențilorBravonetGeorgina Cates a murit în mai, la 51 de ani. Creatorul „2Point4 Children” a aflat abia acumLylaScreeningul colorectal între 50-74 de ani începe cu FIT. Ce ai de făcut dacă rezultatul este pozitiv