Pericolul terapiei cu AI: 5 moduri prin care chatboții te manipulează să crezi că te ajută

Tot mai mulți oameni își discută problemele personale cu chatboții, o soluție rapidă și ieftină în contextul accesului limitat la servicii de sănătate mintală. Specialiștii avertizează însă că dependența de aceste sisteme poate accentua singurătatea și poate înlocui relațiile reale cu interacțiuni simulate.

Platforme precum ChatGPT sau Claude sunt antrenate pe cantități uriașe de texte pentru a imita conversația umană. Potrivit unei analize publicate de Adevărul, aceste sisteme sunt apoi ajustate pentru a face interacțiunea cât mai plăcută, validând utilizatorul cu orice preț, chiar și atunci când acesta are nevoie să audă un adevăr incomod.

Validare necondiționată: Un drog care creează dependență

Chatboții sunt programați, prin design, să fie de acord cu tine aproape oricând. Dena DiNardo, psiholog clinician, afirmă că aceștia oferă „niveluri ridicate de validare”. Astfel, replici precum „Are sens perfect ceea ce spui!” pot apărea ca răspuns chiar și atunci când povestea utilizatorului este incompletă sau ilogică.

Psihoterapeutul Nicholas Balaisis numește acest proces „ego work”: chatbotul te face să te simți bine cu tine, îți reduce sentimentul de vinovăție și îți crește încrederea. Spre deosebire de un terapeut uman, AI-ul nu te contrazice, pentru că modelul său de business depinde de timpul petrecut în conversație.

Melodi Dinçer, lector la UCLA School of Law, subliniază pericolul. „Poți să adunci în conversație cele mai întunecate gânduri ale tale, iar chatbotul te va face să simți că ești complet normal și că ai dreptate”, explică ea. Dinçer adaugă că un chatbot „nu va contrazice niciodată utilizatorul, chiar și atunci când acesta se gândește să se rănească pe sine sau să facă rău altora.” Lauda constantă eliberează dopamină în creier, iar validarea fără limite a unui AI funcționează ca un drog sintetic, creând dependență.

Oglinzi lingvistice care îți fură vocea

Pe măsură ce interacționezi cu ei, chatboții devin tot mai buni la a suna exact ca tine. „Interacțiunile pe termen lung ajută modelul să preia modul în care vorbești”, spune Dinçer. Dacă un utilizator scrie „Ok stai lol o iau razna”, chatbotul poate răspunde cu „Te înțeleg perfect omg nu ești nebun, doar ești copleșit”, folosind aceleași expresii și același ritm.

Specialiștii atrag atenția că, deși un psihoterapeut poate prelua cuvintele clientului pentru a construi încredere, scopul chatbotului este diferit: este o oglindă construită să te țină în conversație. Când inteligența artificială sună ca propria ta voce interioară, devii mult mai ușor de convins, inclusiv de idei care, spuse de altcineva, ar părea imediat îngrijorătoare.

Falsa empatie și încrederea câștigată artificial

Chatboții sunt proiectați să pară umani, folosind persoana întâi în propoziții precum: „Îmi dau seama că ești supărat și eu aș fi la fel.” Confuzia este intenționată, deoarece oamenii interacționează mai mult cu ceva ce sună uman decât „cu ceva care sună ca o mașinărie”.

Psihologul Dena DiNardo avertizează că această aparență este înșelătoare. „Ceea ce pare empatie este, de cele mai multe ori, doar recunoașterea tiparelor și reasigurare: fără judecată umană și fără responsabilitate”, afirmă ea. Empatia reală necesită înțelegerea non-verbală, lucru pe care AI-ul nu îl poate face.

În plus, chatboții răspund extrem de rapid și cu un ton foarte sigur. Psihoterapeutul Joe Nucci explică faptul că această viteză reduce anxietatea utilizatorului și îl descurajează să pună întrebări. Dacă un chatbot greșește, corectează imediat și merge mai departe, fără a explora momentul. Într-o terapie reală, o greșeală este o oportunitate. „Aș verifica cum se simte clientul în legătură cu faptul că am greșit sau că am înțeles ceva prost”, mărturisește Nucci.

Pseudo-diagnostice care alimentează dependența

Pentru a menține utilizatorul mulțumit, un chatbot poate trage concluzii pripite sau chiar inventa explicații plauzibile, ceea ce în contextul sănătății mintale devine periculos. Melodi Dinçer oferă un exemplu concret: un utilizator care se plânge de o pasiune neîmpărtășită pentru șefa sa.

„Un chatbot nu va spune niciodată: «Nu te place»”, explică ea. În schimb, va oferi validare: „Pare foarte greu ce trăiești acum, dar nu e vina ta. Ești o persoană extraordinară.” Apoi, poate oferi un sfat periculos, bazat pe un termen din psihologia pop: „Probabil are un stil de atașament evitant. Asta înseamnă că trebuie să continui să o urmărești.”

Atunci când un chatbot oferă o etichetă care sună sofisticat pentru o suferință, el devine brusc o autoritate, cel care te-a „înțeles” cu adevărat. Acest mecanism transformă dezinformarea în dependență. În final, chatboții nu sunt terapeuți, ci algoritmi construiți să imite convingător conexiunea umană pentru a te menține implicat.

Sursa: Adevarul

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportDinamo pierde două puncte importante după 1-1 la Corvinul și rămâne la mâna rivalelor în fruntea SuperligiiGetPonyLa vânzarea unei mașini second-hand, 90 de zile și verificarea fiscală a cumpărătorului intră direct în contractBravonetFiice de vedete, de 16 și 17 ani, trimise singure la festival în ploi torențiale, iar mamele au rămas lipite de telefonLylaO zi în Istanbul costă între 25 și 45 EUR fără cazare. Bugetul crește rapid cu taxi sau muzee costisitoareRevista IoanaBicarbonatul și oțetul pot curăța cuptorul de grăsimea lipită și pete arseNews24Iustin Doicaru a debutat la Rizespor într-un meci cu 6 români pe teren