Premierul Ilie Bolojan a anunțat că reforma administrației publice va fi legiferată în următoarele două săptămâni, în a doua jumătate a lunii ianuarie. Guvernul va aproba bugetul pentru 2026 în februarie, după ce negocierile vor începe săptămâna viitoare, a declarat premierul într-un interviu pentru Digi24, potrivit Romania Insider.
Deficitul bugetar și consolidarea fiscală
Executivul se așteaptă să raporteze un deficit bugetar de 8,4% din PIB pentru 2025, iar datele de execuție pentru perioada ianuarie-noiembrie susțin această performanță. Guvernul trebuie să livreze bugetul pentru 2026 cu un deficit între 6,0% și 6,5% din PIB pentru a respecta ritmul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană.
Un plan bugetar pentru 2026 este necesar ca input pentru Prognoza de Iarnă care va fi publicată în februarie. Eșecul de a livra un proiect credibil și deja legislat ar rezulta într-o perspectivă negativă care ar genera îngrijorări în rândul analiștilor agențiilor de rating. Majoritatea experților sunt de acord că măsurile bugetare deja legiferare ar fi suficiente pentru consolidarea fiscală preconizată pentru 2026.
Înghețarea salariilor și pensiilor
Salariile din sectorul bugetar și pensiile vor rămâne constante pentru al doilea an consecutiv, în ciuda inflației semnificative alimentate de prețurile mai mari la energie electrică și creșterea cu două puncte procentuale a cotei de TVA din august 2025.
Cu toate acestea, unii experți, inclusiv șeful CFA Society România, Adrian Codîrlașu, citat de Economica, consideră că ar putea fi necesară o nouă creștere a cotei de TVA mai târziu în cursul anului pentru a aduce deficitul public sub 6,5% din PIB.
Posibile noi creșteri de taxe
Codîrlașu subliniază că creșterile de impozit pe proprietate care au loc din ianuarie 2026, de aproximativ 70%, nu vor fi suficiente pentru a reduce deficitul bugetar. El argumentează că este foarte probabil ca, în a doua jumătate a anului, guvernul să implementeze o nouă creștere a TVA la aproximativ 23%-24%, ceea ce ar aduce cota în linie cu rata medie de TVA din Uniunea Europeană.
Expertul a subliniat că în 2025 România a implementat deja mai multe creșteri de taxe și că tendința va continua probabil și în acest an. Aceste măsuri fac parte dintr-un efort mai amplu de consolidare fiscală pentru a respecta angajamentele față de Comisia Europeană.
Impactul reformei administrației publice
Reforma administrației publice este așteptată să genereze un impact bugetar de 3,5-4,5 miliarde de lei, aproximativ 0,2% din PIB, conform ministrului Dezvoltării, Attila Cseke, care urmează să prezinte proiectul final al legii. Această reformă reprezintă o componentă esențială a planului de consolidare fiscală al guvernului.
Guvernul României a inițiat discuții privind reformele administrației publice în august, ca parte a celui de-al doilea pachet de măsuri bugetare, vizând inițial doar instituțiile administrației locale. Partidele coaliției de guvernare, în special Partidul Social Democrat (PSD), nu au reușit să ajungă la un acord privind reducerile profunde de personal cerute de premierul Bolojan.
Negocieri prelungite și acordul final
După negocieri prelungite, coaliția a anunțat la începutul lunii noiembrie un acord final asupra unei formule care să includă și instituțiile administrației centrale, conform StirileProTv. Cu toate acestea, la mai mult de o lună distanță, înainte de Crăciun, textul final al reformei administrației publice nu fusese încă redactat.
S-a convenit o reducere generală de 30% a posturilor, inclusiv vacanturile, rezultând într-o reducere generală de 10% a ocupării efective pentru fiecare dintre organismele administrației locale – primării de comune, orașe sau municipii. Acestea vor beneficia de o perioadă de tranziție de un an, pe parcursul anului 2026, pentru a amâna reducerea efectivă de personal, dar să obțină o scădere echivalentă a cheltuielilor cu personalul.
Măsuri pentru administrația centrală
Organismele administrației publice centrale, cum ar fi ministerele, vor trebui să reducă cheltuielile cu personalul cu 10%. Această măsură face parte din strategia guvernului de eficientizare a aparatului de stat și de reducere a costurilor administrative.
Reforma vine în contextul în care România se confruntă cu presiuni pentru consolidarea fiscală și necesitatea respectării angajamentelor asumate față de instituțiile europene. Implementarea acestor măsuri va fi crucială pentru atingerea țintelor de deficit stabilite pentru 2026.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyA fost lansată licitația pentru 72 de mașini hibride break/SUV cu tracțiune 4×4
BravonetTeo, Vio și Costel pleacă în turneul „Orizont Electric” în această toamnă
LylaCe faci când copilul tău este victima bullyingului la școală. Comisia anti-bullying trebuie să ancheteze cazul
Revista IoanaCum faci Spam musubi acasă, cu carne caramelizată și orez presat, fără o formă specială
News24Temperaturile scad luni cu aproximativ 10 grade în unele zone din nord. Răcirea ajunge marți în sud
Dolce SportFilipe Coelho explică planul victoriei cu FCSB, 5-0. Craiova a căutat spațiile, la Bancu




