Cine sunt oligarhii ruși care nu au reușit să iasă de pe noua listă neagră a UE?

În UE, Ungaria nu a reușit să scoată de pe listă trei nume rusești și trei nume chinezești, în timp ce UE a aprobat miercuri (21 februarie) cel de-al 13-lea pachet de sancțiuni, înainte de a doua aniversare, în acest weekend, a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Astfel, Ungaria a făcut presiuni pentru ca rușii Moshe Kantor, Nikita Mazepin și Alisher Usmanov să fie șterși de pe o listă neagră existentă a Rusiei, care a fost prelungită cu încă șase luni, au declarat surse diplomatice.

Mai mult, Ungaria a încercat, de asemenea, să protejeze trei firme chineze – Guangzhou Ausay Technology, Shenzhen Biguang Trading și Yilufa Electronics – de sancțiunile viitoare ale UE pentru a marca sâmbătă (24 februarie) a doua aniversare a războiului.

Practic, Moshe Kantor este un magnat rus al îngrășămintelor care a condus Congresul Evreiesc European, un ONG din Bruxelles.

Iar, Nikita Mazepin este pilotul de curse de Formula 1, în vârstă de 24 de ani, fiul unui oligarh rus din industria chimică, care a câștigat anul trecut un proces la tribunalul UE din Luxemburg, ceea ce i-a permis să concureze în competiții europene, dar care rămâne sub interdicția UE în alte condiții.

Apoi, Alisher Usmanov este un baron al metalelor și al 12-lea cel mai bogat om din Rusia, al cărui iaht deținut de familie, Dilbar, în valoare de 700 de milioane de euro, a fost confiscat de Germania.

De asemenea, firmele chineze sunt acuzate de UE că au ajutat Rusia să cumpere tehnologie interzisă în domeniul armelor din Occident.

Practic, acestea vor fi afectate de restricții la exporturile UE în cadrul celei de-a 13-a runde de sancțiuni împotriva Rusiei, convenite miercuri (21 februarie) la Bruxelles de către ambasadorii UE.

Însă, principalul punct al celei de-a 13-a runde include pe lista neagră, un număr de  108 persoane și 87 de entități, majoritatea fiind firme rusești de armament și patronii acestora, precum și oficiali ruși de rang mic.

În acest sens, „Nicio persoană sau entitate nu a fost scoasă” din propunerea inițială, a declarat un diplomat UE.

De asemenea, pe lista neagră figurează ministrul apărării din Coreea de Nord și firmele rusești care livrează muniție nord-coreeană în Ucraina.

Mai mult, se citează atât belaruși, cât și ruși implicați în răpirea a zeci de mii de copii ucraineni din regiunile ocupate de Rusia în Ucraina.

Practic, cea de-a 13-a rundă intră în vigoare în momentul în care va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE – un demers care ar trebui să aibă loc până vineri.

În acest sens, premierul ungar Viktor Orbán s-a bucurat de mult timp de favorurile regimurilor rus și chinez, în ciuda alianțelor sale occidentale mai profunde.

Însă, în ultima lună, veto-ul său a fost mai rău decât mușcătura sa, în care a deblocat, de asemenea, ajutorul financiar al UE pentru Ucraina și aderarea Suediei la NATO.

Teoretic, statele membre ar putea încă să introducă „rezerve” de ultimă oră privind cea de-a 13-a rundă de sancțiuni împotriva Rusiei înainte de vineri, dar nu există „niciun motiv să credem” că acest lucru se va întâmpla pe baza discuțiilor de miercuri, a declarat un diplomat UE.

Între timp, țările UE poartă deja discuții cu privire la un al 14-lea pachet, care ar urma să includă măsuri economice noi.

De asemenea, acestea se pregătesc să includă pe lista neagră pe cei implicați în moartea eroului rus anticorupție Alexei Navalny în închisoarea sa din Arctica, la 16 februarie.

Moartea lui Navalny a dus la o revărsare de doliu din partea liderilor UE și a publicului larg, pe fondul creșterii pesimismului european privind războiul din Ucraina în sondajele de opinie.

Politicieni și șefi militari de rang înalt din UE au început, de asemenea, să avertizeze că Rusia se pregătește de război cu NATO în următorii ani.

Cea de-a 13-a rundă de sancțiuni va ridica la peste 2.000 numărul persoanelor și entităților de pe lista neagră a UE.

În contextul financiar, Europa a confiscat active rusești în valoare de 320 de miliarde de euro și a interzis schimburi comerciale în valoare de 130 de miliarde de euro în ultimii doi ani pentru a împiedica efortul său militar.

Cu toate acestea, în prezent, zeci de firme importante din UE continuă să facă afaceri în Rusia, trimițând un mesaj contradictoriu cu privire la strategia și valorile occidentale.

Printre acestea se numără, de exemplu, cele mai mari bănci din Ungaria și Germania, OTP și Deutsche Bank.

Iar când a fost întrebată de EUobserver dacă moartea lui Navalny va grăbi ieșirea sa de pe piața rusă, OTP a declarat marți că nu este pregătită „să își vândă [Russian] filiala la un preț mult sub valoarea sa” pentru a părăsi Rusia.

Uciderea de către Rusia a lui Navalny nu a schimbat nimic nici pentru Deutsche Bank, care a răspuns marți spunând că „ne lichidăm afacerile rămase” în Rusia” – într-un proces în ritm de melc care va depăși propria aniversare de doi ani în martie.

„Pe de o parte, le spunem oamenilor să se pregătească de război [with Russia], pe de altă parte, este o afacere ca de obicei pentru marile noastre firme și bănci”, a declarat un diplomat UE.

Sursa: euobserver.com

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetCristian Mungiu lasă spectatorii să decidă cine are dreptate în „Fjord”, cu Sebastian StanLylaUn medicament pentru epilepsie ar putea ajuta la repararea cartilajului în osteoartrită, arată teste precliniceRevista IoanaCum alegi un robot de curățenie și ce întreținere îți rămâne de făcutNews24Ce taxe se adaugă cazării în 2026 în Barcelona, Paris și Grecia. Tarifele pe persoană sau pe unitateDolce SportUniversitatea Cluj a întors derby-ul cu CFR și a câștigat cu 3-1, cu două goluri ale lui MacalouGetPonyCNAIR nu amendează transportatorii împiedicați de defecțiunile TollRo să plătească taxa