În timp ce UE speră să ajungă la un acord privind acordarea unui nou ajutor financiar pentru Ucraina, apar temeri legate de concesiile oferite Ungariei, care riscă să creeze un precedent periculos și amenințări de contestații juridice.
Astfel, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este convinsă că liderii UE vor reuși să ajungă la un acord unanim pentru a acorda mai mult ajutor financiar Ucrainei, navigând în jurul obiecțiilor formulate de Viktor Orbán, președintele Ungariei.
Însă, deputații europeni vor să acționeze în instanță Comisia Europeană pentru decizia sa legată de plata a 10 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, în luna decembrie.
În opinia sa, „Sunt încrezătoare că o soluție la 27 este posibilă”, a declarat ea în fața deputaților europeni la Strasbourg, miercuri (17 ianuarie).
Totuşi, ocolirea veto-ului lui Orbán nu este, totuși, lipsită de costuri.
În luna decembrie, cei 26 de lideri UE au reușit să dea undă verde negocierilor de aderare cu Ucraina, după ce cancelarul german Olaf Scholz i-a cerut lui Orbán să părăsească sala.
Această mișcare, o premieră în istoria UE, a avut loc imediat după ce Comisia Europeană a deblocat 10 miliarde de euro pentru Ungaria, în ceea ce a fost considerat pe scară largă drept o încercare de a cumpăra puterea de veto a Budapestei.
Însă aceasta nu a fost suficientă, pentru a se ajunge la un consens asupra unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, care urmează să fie discutat de liderii UE la 1 februarie.
În acest sens, în ultimele săptămâni, au fost depuse eforturi pentru a se asigura că UE își poate respecta promisiunea făcută Kievului.
Inițial, Budapesta a dorit ca toate fondurile înghețate legate de preocupările sale interne legate de statul de drept (aproximativ 20 de miliarde de euro) să fie deblocate, însă, acum solicită un control până în anul 2025 pentru a-și ridica veto-ul.
Astfel, acest compromis i-ar permite lui Orbán să blocheze, într-o etapă ulterioară, acordarea de noi ajutoare pentru Ucraina.
La rândul lor, deputații europeni, experții și militanții, au avertizat împotriva cedării la un astfel de șantaj.
În contextul impasului actual, a declanșat critici acerbe, din partea Parlamentului European, care arată cu degetul spre Comisia Europeană și Consiliul European pentru că au lăsat situația să se desfășoare.
De ce articolul 7 poate fi inutil?
Premierul ungar și partidul său Fidesz s-au confruntat cu critici din diverse părți de la Bruxelles, inclusiv miniștri, europarlamentari, înalți funcționari ai UE și grupuri de susținere, pentru ceea ce este perceput ca un declin major al democrației ungare din 2010 încoace.
De fapt, politicile populiste ale lui Orbán au declanșat în 2018 așa-numita procedură de sancționare „Articolul 7”, care rămâne în vigoare și astăzi.
Articolul 7 ar putea, teoretic, să ducă la suspendarea drepturilor de vot pentru Ungaria, dar țările UE au fost timide în a merge mai departe – în ciuda faptului că nu există nicio îmbunătățire aparentă a aderării Ungariei la valorile democratice și la statul de drept.
În aceast sens, noii președinții belgiene a UE i s-a cerut de către unii eurodeputați să solicite un vot în Consiliul UE pentru a retrage dreptul de vot al Ungariei, acest lucru rămâne foarte puțin probabil.
În opinia sa, „Există un reflex atavic în rândul UE-27 de a se proteja pe ei înșiși înainte de a proteja sistemul”, a declarat pentru EUobserver Alberto Alemanno, profesor de drept european la HEC Paris.
Statele membre ale UE, susține Alemanno, au fost reticente din punct de vedere istoric în confruntarea cu Orbán, pe fondul temerilor legate de potențiale repercusiuni și represalii împotriva lor.
În plus, „Acest reflex de autoprotecție nu este doar încorporat legal în sistemul juridic al UE… ci și înrădăcinat social în cultura politică europeană, până la punctul de a stimula – în loc să descurajeze – un comportament necorespunzător din partea lui Orbán și a acoliților săi”, a avertizat el.
Financiar însă, Ucraina însăși are nevoie disperată de un acord la începutul lunii februarie, deoarece țara se confruntă cu un deficit financiar pentru bugetul 2024 de aproximativ 37 de miliarde de euro.
În precizările sale, „La fel cum o singură națiune nu ar trebui să poată spune poporului ucrainean cum să își trăiască viața sau cum ar trebui să arate viitorul lor, o singură țară nu ar trebui să țină UE la răscumpărare cu amenințări și veto-uri cu un singur vot”, a declarat pentru EUobserver Svitlana Romanko, fondatoarea ONG-ului ucrainean Razom We Stand.
Când a fost întrebată despre cedarea în fața cererilor lui Orbán, ea a spus că un astfel de compromis ar putea, de asemenea, să stabilească „precedente periculoase” pentru viitoarele negocieri.
Făcându-se ecoul aceluiași mesaj, Alemanno a declarat că acordarea lui Orbán a unei potențiale revizuiri intermediare din 2025 privind finanțarea ucraineană ar fi o greșeală.
Toate acestea au devenit cu atât mai relevante cu cât Ungaria se pregătește pentru viitoarea sa președinție a Consiliului UE din a doua jumătate a anului 2024.
În mod practic, Ungaria ar fi în imposibilitatea de a deține cârma UE dacă i s-ar retrage dreptul de vot.
Contestație în justiție
Între timp, Parlamentul European amenință că va acționa în instanță Comisia Europeană pentru decizia sa legată de plata a 10 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria în decembrie.
Cu sprijinul socialiștilor și democraților, al Partidului Popular European de centru-dreapta, al liberalilor de la Renew Europe, al Verzilor și al Stângii, deputații europeni sunt așteptați să aprobe joi o rezoluție prin care solicită o anchetă parlamentară privind legalitatea deciziei Comisiei și îndeamnă Consiliul UE să retragă dreptul de vot al Ungariei.
Parlamentul European urmează să ceară comisiei pentru afaceri juridice a parlamentului să ia măsurile necesare „pentru a examina legalitatea deciziei … în fața Curții de Justiție”, potrivit unui proiect de rezoluție, care poate fi încă supus unor modificări.
În timpul dezbaterii de miercuri, von der Leyen a declarat că restul de 20 de miliarde de euro înghețate din cauza preocupărilor legate de drepturile LGTBQI, libertatea academică și azilul vor rămâne blocate până când Ungaria va îndeplini toate condițiile necesare.
De asemenea, ea a explicat deputaților europeni că decizia de a debloca 10 miliarde de euro pentru Ungaria este un răspuns la îmbunătățirile aduse de Budapesta în sistemul judiciar, în special o nouă lege privind reforma justiției care răspunde preocupărilor Comisiei incluse în raportul său din 2022 privind statul de drept.
Astfel, „Acest lucru era necesar pentru ca Ungaria să îndeplinească condițiile pentru fondurile de coeziune. Aceasta este ceea ce am solicitat și aceasta este ceea ce Ungaria a oferit”, a spus ea.
Însă, explicațiile ei nu au reușit să-i convingă pe unii eurodeputați.
„Ne vedem în instanță
În contextul atmosferei tulburi, europarlamentarul liberal olandez de la Renew Europe, Sophie in ‘t Veld, a criticat-o pe von der Leyen pentru că a părăsit plenul înainte de încheierea dezbaterii și a atacat și discursul președintelui Comisiei.
În opinia sa, „Ea [von der Leyen] a susținut cu sfidare că Orbán a îndeplinit condițiile statului de drept. Acum ea știe că nu este adevărat. Nu păcălește pe nimeni, nici măcar pe ea însăși, dar a creat un precedent”, a spus ea, avertizând că premierul slovac Robert Fico se pregătește să copieze abordarea lui Orbán.
Mai mult, o colegă europarlamentară liberală maghiară, Katalin Cseh, a criticat și ea Comisia pentru că a cedat șantajului lui Orbán.
Prin această mișcare, a spus ea, Comisia a invitat fiecare autocrat european aspirant să urmeze aceeași „veche tactică de șantaj„.
Aşadar, „Nu ar fi trebuit să primească cele 10 miliarde de euro … ne vedem în instanță”, a mai spus eurodeputatul german Daniel Freund, membru al Grupului Verzilor, în timpul dezbaterii de miercuri din plen. „Nu putem permite ca un bătăuș autocrat să rețină procesul decizional european de fiecare dată când vrea să stoarcă mai mulți bani de la Comisie”.
Sursa: euobserver.com
