Kosovo vrea în UE. Europa este destinul nostru, spune Vjosa Osmani

Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat într-un interviu pentru Euronews că aderarea la Uniunea Europeană rămâne un imperativ strategic și de securitate pentru Pristina. Aceasta a subliniat alinierea completă a țării la valorile europene și a avertizat că Rusia și China vor profita dacă UE nu își menține influența în Balcanii de Vest.

Kosovo a contribuit la valorile europene de secole

Osmani a descris integrarea europeană drept destinul Kosovo. Ca identitate, țară și națiune, noi am contribuit la valorile pe care Uniunea Europeană le reprezintă de secole, a declarat președinta în emisiunea Europe Today.

Ea a criticat modul în care procesul de aderare tratează Kosovo. Dacă s-ar folosi criterii bazate pe merite, Kosovo ar fi fost deja în fruntea listei, a adăugat aceasta.

Kosovo a aplicat pentru statutul de membru UE în decembrie 2022, dar deține doar statutul de candidat potențial. Calea spre aderare este complicată de faptul că cinci state membre UE, respectiv Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania, nu recunosc independența țării, declarată în 2008.

De asemenea, Bruxellesul solicită un acord politic cu Serbia, care refuză să recunoască independența fostei sale provincii. Dialogul dintre Belgrad și Pristina, mediat de UE, continuă de peste un deceniu fără rezultate concrete.

Aliniere totală cu politica externă și de securitate a UE

Președinta a evidențiat că Kosovo este 100% aliniat cu politica externă și de securitate a Uniunii Europene. Această aliniere include sancțiunile împotriva Rusiei sau a altor adversari ai lumii occidentale și a ceea ce reprezintă UE astăzi, a precizat Osmani.

Conform declarațiilor sale, Kosovo este unul dintre cei mai buni performanți din Balcanii de Vest în ceea ce privește reformele economice și administrative. Evident, mai sunt încă unele lucruri și câteva teme de făcut, dar cred că, dacă nu ar fi existat complicații politice care nu au legătură cu reformele, am fi fost cu siguranță în top, a adăugat ea.

Rusia și China caută să-și extindă influența în regiune

Osmani a avertizat că Rusia și China au încercat în ultimii ani să-și extindă influența în Balcanii de Vest. Moscova își menține interesele în regiune, în timp ce Beijingul a investit masiv în proiecte de infrastructură.

Dacă UE nu își păstrează influența în Balcanii de Vest, altcineva va veni. Nu pentru caritate, ci pentru că are interese strategice acolo, a avertizat președinta Kosovo.

În acest context, Kosovo susține candidatura Ucrainei la UE, pe care Osmani a descris-o drept un imperativ de securitate. Totuși, kosovarii vor ca Ucraina să finalizeze toate reformele care sunt cerute celorlalți candidați, a adăugat ea.

Comisia Europeană laudă angajamentul, dar cere reforme

În evaluarea din acest an a țărilor candidate, Comisia Europeană a lăudat angajamentul Kosovo față de aderarea la UE. Totuși, Bruxellesul a notat că alegerile și blocajul politic au întârziat reformele.

Comisia a subliniat că normalizarea relațiilor cu Serbia rămâne esențială pentru perspectiva europeană a Kosovo. Dialogul dintre Belgrad și Pristina, facilitat de UE, nu a produs rezultatele așteptate.

Peter Sørensen a fost numit în ianuarie 2025 drept noul reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina. Mandatul său se concentrează exclusiv pe acest dialog bilateral, nu pe probleme regionale mai largi.

Criză politică și alegeri anticipate în Kosovo

Kosovo a fost prins recent într-o criză politică după ce partidele nu au reușit în repetate rânduri să formeze un guvern în urma alegerilor din februarie 2025. Țara va organiza alegeri parlamentare anticipate pe 28 decembrie.

Partidul Vetëvendosje al premierului Albin Kurti a câștigat alegerile din februarie, dar a pierdut locuri în fața opoziției și nu a obținut o majoritate. Kurti rămâne o figură controversată, criticat de Bruxelles și Washington pentru abordarea sa față de minoritatea sârbă din nordul Kosovo.

UE a impus măsuri restrictive Kosovo începând din 2023, care includ reduceri ale finanțării și suspendarea vizitelor bilaterale. În septembrie, SUA au anunțat suspendarea dialogului strategic cu guvernul lui Kurti.

Context despre relațiile Kosovo-Serbia

Kosovo și-a declarat independența de Serbia în 2008, un act recunoscut de majoritatea statelor membre UE și de Statele Unite, dar contestat de Belgrad. Serbia, susținută de Rusia și China, continuă să revendice Kosovo ca parte a teritoriului său.

Acordurile de la Bruxelles și Ohrid, semnate în cadrul dialogului facilitat de UE, rămân parțial neimplementate. Kosovo nu a creat încă Asociația Comunităților Sârbe, un organism care ar oferi un grad de autoguvernare entităților cu majoritate sârbă.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru recent, 64% dintre cetățenii kosovari au o atitudine pozitivă față de UE, iar încrederea în blocul comunitar se ridică la 78%. Acest sprijin popular puternic contrastează cu blocajul politic din relațiile oficiale.

Alegerile din 28 decembrie vor decide dacă Kosovo poate depăși criza politică internă și relansa procesul de reforme necesar pentru apropierea de Uniunea Europeană.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetNadia Comăneci spune că îi va fi greu să plece de la filmările „Românii au talent”LylaVoucherele de 800 de lei pentru vacanță în 2026. Ce verifici înainte să rezervi o tabără pentru adulțiRevista IoanaCe opțiuni ai pentru embrionii nefolosiți după fertilizarea in vitro în RomâniaNews24Incendiul de la baza militară Wainwright din Canada s-a soldat cu morți și rănițiDolce SportRadu Drăgușin l-ar putea avea pe Pongracic alături contra lui Como, după problema medicală a lui RanieriGetPonyDepășirea vitezei poate aduce 90 de zile fără permis. Ce limite se aplică și cum se conduce pe carosabil umed