Justificarea Reformei Constituționale
I. Votul Popular și Decizia Curții Constituționale
Pe 22 noiembrie 2009, un referendum național a fost organizat sub egida Președintelui României, iar cetățenii au votat în proporție covârșitoare pentru adoptarea unui sistem unicameral în Parlament (72,31%) și pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 (83,31%).
Curtea Constituțională a validat rezultatele acestui referendum prin Hotărârea nr. 37 din 26 noiembrie 2009. Aceasta a confirmat că din cele 18.293.277 de persoane înscrise pe listele electorale permanente, au votat 9.320.240 de alegători, ceea ce îndeplinește condițiile legale pentru validitatea referendumului conform articolului 5 alineatul (2) din Legea nr. 3/2000.
De asemenea, Curtea a constatat că majoritatea voturilor exprimate au fost favorabile întrebărilor referitoare la trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari.
Astfel, este esențial să respectăm voința suverană a poporului român conform prevederilor constituționale stipulate în articolul 2: „Suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative…”. Este datoria noastră să implementăm această voință exprimată liber.
II. Necesitatea Revizuirii Constituției
În cei aproape douăzeci de ani de aplicare a Constituției României, aceasta s-a dovedit eficientă dar nu fără deficiențe semnificative în adaptarea sa la realitățile sociale și economice actuale ale țării.
Elaborarea unei constituții implică eforturi considerabile atât pe plan teoretic cât și practic; trebuie să reflecte realități juridice naționale specifice fără a copia modele externe neadaptate contextului local. O constituție devine viabilă doar atunci când este acceptată atât de cetățeni cât și de autorități.
Prin urmare, considerăm că revizuirea Constituției României este necesară pentru alinierea acesteia cu cerințele actuale ale societății noastre dinamice. Aceasta nu presupune abandonarea principiilor existente ci mai degrabă o adaptare constructivă la dorințele populației.
Constituția din anul 1991 a oferit cadrul instituțional necesar dezvoltării democratice post-comuniste; integrarea României în NATO și Uniunea Europeană reprezintă pași importanți spre consolidarea democrației interne dar totodată evidențiază imperfecțiunile sistemului nostru constituțional care pot fi corectate prin reforme adecvate.
Revizuirea relațiilor dintre instituțiile statului precum și între stat și cetățean s-a aflat printre obiectivele principale ale modificării din anul 2003; s-a susținut atunci că aceste schimbări vor facilita integrarea mecanismelor naționale cu cele europene însă unele ajustări au dus la disfuncționalități evidente în structura instituționala existentă.
De exemplu, menținerea unei structuri bicamerale fără clarificări suficiente asupra rolurilor celor două camere legislative sau ambiguitatea relațiilor interinstituționale sunt doar câteva dintre aspectele care au generat ineficiență legislativă recent.
Aceste provocări au determinat ca în ultimii ani Curtea Constituțională să fie solicitat să rezolve conflicte juridice apărute ca urmare a acestor neclarități structurale.
Propuneri de Revizuire a Constituției României: O Nouă Abordare pentru Colaborarea Instituțională
Contextul Actual al Politicii Românești
În peisajul politic românesc, relațiile dintre autoritățile publice au devenit din ce în ce mai tensionate, ceea ce a dus la necesitatea unei regândiri a modului în care acestea interacționează. Este esențial ca viitorul să fie marcat de soluții care să promoveze cooperarea între instituții, evitând blocajele administrative.
Importanța Separării și Colaborării Puterilor
Pentru a asigura o funcționare eficientă a statului, este crucial ca puterile legislativă și executivă să fie nu doar distinct definite, ci și capabile să colaboreze într-un cadru bine structurat. Implementarea unui sistem de „checks and balances” este vitală pentru menținerea echilibrului politic. Acest mecanism previne concentrarea excesivă de putere în mâinile uneia dintre autorități, protejând astfel libertățile cetățenilor.
Definirea Clară a Atribuțiilor Statului
Atribuțiile fiecărei autorități trebuie stabilite cu precizie pentru a evita confuziile sau suprapunerile funcțiilor. Totodată, aceste atribuții nu ar trebui să fie complet separate; un anumit grad de interdependență este necesar pentru o guvernare eficientă.
Propuneri Concrete pentru Modificări Constituționale
Având în vedere cele menționate anterior și jurisprudența recent exprimată de Curtea Constituțională în urma conflictelor juridice frecvente, propunem următoarele modificări:
Inițiativa Președintelui României
Stimate domnule Președinte al României,
Conform articolului 150 alin. (1) din Constituția României, vă solicităm inițierea procesului de revizuire constituțională. De asemenea, adresăm Parlamentului rugămintrea de a susține această propunere.
Proiectul Legii privind Revizuirea Constituției
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Articol I
Constituția României va suferi modificări conform următoarelor puncte:
- La articolul 6 se va adauga alineatul (3):
„(3) Autoritățile publice vor consulta organizațiile minorităților naționale cu privire la deciziile legate de păstrarea identității lor etnice și culturale.”
- Alineatul (2) al articolului 37 se va modifica astfel:
„(2) Candidații trebuie să fi împlinit vârsta minimă de 23 ani până la ziua alegerilor inclusiv pentru funcțiile din Parlament sau administrația locală și 35 ani pentru președinție.”
- Alineatul (3) al articolului 40 se va schimba după cum urmează:
„(3) Judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului împreună cu adjuncții acestuia precum și alte categorii stabilite prin lege organic sunt excluse din partidele politice.”
- Articolul 58 alineatul (1):
„(1) Avocatul Poporului împreună cu adjuncții acestuia sunt numiți pe o perioadǎ de cinci ani prin vot parlamentar având rolul apărării drepturilor fundamentale ale cetățenilor.”
- Articolul 60:
„Avocatul Poporului are obligația anual sau la cererea Parlamentului să prezinte rapoarte care pot include recomandări legislative destinate protejării drepturilor cetățenești.”
- Articolul 61 alineatul (2):
„(2) Structura Parlamentară va fi formatǎ dintr-o singură Camerǎ denumita Camera Reprezentanților.”
- Modificările aduse articoluluI62 vor include:
- Denumirea marginala: „Alegerea membrilor ParlamentuluI”
- Alineatele vor conține detalii despre modalitatea alegerii parlamentarilor prin vot universal si secret.
Aceste propuneri urmăresc consolidarea democrației românești prin clarificarea rolurilor instituțiilor statale și promovarea unui climat favorabil colaborării între ele.
Modificări Legislative privind Camera Reprezentanților
Drepturile Minorităților Naționale
Conform noilor reglementări, organizațiile care reprezintă minoritățile naționale, ce nu obțin suficiente voturi în alegeri pentru a avea reprezentare în Parlament, vor beneficia de un loc rezervat de parlamentar. Este important de menționat că cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați exclusiv printr-o singură entitate.
Structura și Mandatul Camerei Reprezentanților
- Durata Mandatului: Camera Reprezentanților va fi aleasă pentru o perioadă de patru ani. Acest mandat se va extinde automat în situații precum mobilizarea, războiul, asediul sau starea de urgență până la încetarea acestor condiții.
- Programul Alegerilor: Alegerile pentru această cameră se vor desfășura într-un interval maxim de 45 de zile după expirarea mandatului sau dizolvarea sa.
- Convocarea Noii Camere: Noua Cameră Reprezentanților se va reuni la convocarea Președintelui României în termen de 20 de zile după alegeri.
- Prelungirea Mandatului: Mandatul actual al Camerei se va extinde până la constituirea legală a noii camere; pe durata acestei perioade nu vor putea fi efectuate modificări constituționale sau adoptate legi organice.
Organizare Internă și Funcționalitate
- Regulamente Interne: Organizarea și funcționarea Camerei sunt reglementate printr-un regulament propriu, iar resursele financiare sunt incluse în bugetul aprobat.
- Biroul Permanent: La începutul fiecărei sesiuni, Camera își va alege un birou permanent; președintele acestuia este ales pe întreaga durată a mandatului camerei.
- Grupuri Parlamentare și Comisii: Parlamentarii au posibilitatea să formeze grupuri parlamentare conform regulamentelor interne și să constituie comisii permanente sau speciale.
Sesiuni Ordinare și Extraordinare
Camera Reprezentanților se reunește anual în două sesiuni ordinare – prima din februarie până la sfârșitul lunii iunie și cea de-a doua din septembrie până la finalul lunii decembrie – dar poate convoca sesiuni extraordinare la cererea Președintelui României sau a unei treimi dintre parlamentari.
Proces Decizional
Deciziile legislative sunt adoptate cu prezența majorității membrilor camerei.
Publicitatea Ședințelor
Ședințele Camerei sunt publice; totuși, există posibilitatea ca anumite întâlniri să fie declarate secrete prin hotărârea camerei.
Statutul Parlamentarilor
- Serviciu Public: În exercitarea atribuțiilor lor, parlamentarii acționează în interesul cetățenilor.
- Începerea Exercitării Mandatului: Aceasta începe odată cu validarea alegerilor și depunerea jurământului stabilit prin lege organică; calitatea lor încetează odată cu formarea legală a noii camere sau din alte motive precum demisia ori incompatibilitatea.
Incompatibilități
Nimeni nu poate ocupa simultan funcția de membru al Camerei Reprezentanților și cea din Parlamentul European; totodată, calitatea de parlamentar este incompatibilă cu orice alt rol public autoritar (cu excepția funcției guvernamentale).
Imunitatea Juridică
Parlamentarii beneficiază de imunitate față de răspunderea juridică pentru voturile exprimate sau opiniile politice formulate pe parcursul exercitării mandatului lor; însă aceștia pot fi urmăriți penal pentru fapte care nu au legătura cu activitatea legislativă desfășurată.
Aceste modificări legislative reflectează angajamentul continuu al statului român față de transparență democratică şi reprezentativitate eficientă în cadrul instituțiilor sale fundamentale.
Modificări Legislative Esențiale în Structura Parlamentului Român
Reguli de Arestare și Urmărire Penală a Parlamentarilor
Conform noilor reglementări, parlamentarii nu pot fi arestați sau reținuți fără aprobarea prealabilă a Camerei Reprezentanților, care trebuie să fie informată despre orice acțiune de acest tip. În cazul unei infracțiuni flagrante, aceștia pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției are obligația de a notifica imediat președintele Camerei despre aceste măsuri. Dacă se constată că reținerea nu este justificată, Camera Reprezentanților va dispune revocarea acesteia.
Inițiativa Legislativă: Cine Poate Propune Legi?
Inițiativa legislativă poate proveni din partea Guvernului, parlamentarilor sau unui grup format din minimum 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Este esențial ca semnăturile să provină din cel puțin un sfert dintre județele țării, iar fiecare județ trebuie să contribuie cu un minim de 5.000 de semnături pentru validarea inițiativei legislative.
Guvernul își va exercita dreptul la inițiativă prin transmiterea proiectelor către Camera Reprezentanților. Propunerile legislative vor fi discutate și votate în plen în două sesiuni distincte, la o distanță minimă de 30 zile între ele.
Procedura Adoptării Legilor
Legile organice necesită aprobarea majorității membrilor Camerei pentru a fi adoptate, în timp ce legile ordinare sunt validate prin votul majorității celor prezenți la ședință. De asemenea, Camera poate adopta proiecte legislative în regim de urgență dacă Guvernul solicită acest lucru sau dacă decide astfel pe cont propriu.
Rolul Președintelui și Imunitatea Funcțională
Președintele României are capacitatea legală să ceară o reexaminare a legii înainte ca aceasta să fie promulgată; această solicitare se poate face o singură dată pentru fiecare lege propusă.
Pe durata mandatului său, Președintele beneficiază de imunitate față de acuzările penale.
Jurământul Candidatului Validat
Candidatul ales depune un jurământ solemn în fața Parlamentului care subliniază angajamentul față de poporul român și respectarea Constituției naționale: „Jur să-mi dāruiesc toată puterea şi priceperea pentru propāşirea spiritualǎ şi materialǎ a poporului român…”.
Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României
Contextul revizuirii Constituției României
Revizuirea Constituției României este un proces esențial pentru adaptarea legislației fundamentale a țării la realitățile sociale, economice și politice actuale. Proiectul de lege privind revizuirea Constituției a fost dezbătut intens în cadrul instituțiilor statului și al societății civile, având ca scop îmbunătățirea și modernizarea documentului fundamental.
Importanța revizuirii Constituției
- Asigurarea respectării drepturilor omului: Revizuirea are ca obiectiv clarificarea și întărirea drepturilor cetățenilor.
- Adecvarea la standardele europene: România trebuie să se alinieze normelor și standardelor Uniunii Europene.
- Îmbunătățirea funcționării instituțiilor: Modificările vizează eficientizarea actului de guvernare.
Structura proiectului de lege
Proiectul de lege propus conține o serie de modificări și completări care afectează diverse articole din Constituția României, inclusiv:
Principalele modificări propuse
Articol | Modificare Propusă | Impact |
---|---|---|
Articolul 1 | Afirmarea caracterului național al statului | Consolidarea identității naționale |
Articolul 16 | Revizuirea egalității în fața legii | Optimiza accesul la justiție |
Articolul 21 | Dreptul la un proces echitabil | Îmbunătățirea transparenței procesului judiciar |
Dezbateri publice și implicarea cetățenilor
În cadrul dezbaterilor publice, cetățenii au avut ocazia să își exprime opiniile și sugestiile, ceea ce subliniază importanța transparenței în procesul legislativ. Aceste sesiuni de dezbatere sunt cruciale pentru a asigura o revizuire care reflectă voința poporului și nevoile actuale ale societății.
Modalități de participare a cetățenilor
- Petitii online: Cetățenii pot semna petiții pentru a-și exprima opiniile.
- Întâlniri comunitare: Organizarea de întâlniri unde se discută aspecte relevante ale revizuirii.
- Buletine informative: Difuzarea de informații despre modificările propuse prin diverse canale de comunicare.
Beneficiile revizuirii Constituției
Revizuirea Constituției României vine cu numeroase beneficii care pot influența pozitiv viața cotidiană a cetățenilor. Iată câteva dintre ele:
- Îmbunătățirea drepturilor cetățenilor: Drepturi mai bine definite și protejate în sistemul juridic.
- Întărirea statului de drept: Garantiile legale consolidată pentru a preveni abuzurile.
- Acces mai bun la servicii publice: Eficientizarea instituțiilor pentru o mai bună gestionare a resurselor publice.
Studii de caz internaționale
Analizând alte țări care au trecut prin procese similare de revizuire a constituției, se pot observa lecții valoroase:
Exemple relevante
Țara | Anul revizuirii | Aspecte importante |
---|---|---|
Germania | 1949 | Consolidarea drepturilor fundamentale |
South Africa | 1996 | Protectia diversității culturale și minoritare |
Columbia | 1991 | Extinderea drepturilor sociale |
Experiența personală în cadrul dezbaterilor
Membrii societății civile care au participat la dezbateri au împărtășit experiențe diverse, evidențiind importanța discuțiilor constructive.
Perspectiva unui activist
Un activist local, Maria Popescu, a menționat: „Este crucial ca fiecare voce să fie auzită în acest proces. Revizuirea Constituției poate schimba radical modul în care interacționăm cu instituțiile statului.”
Concluzii pe scurt
În concluzie, proiectul de lege privind revizuirea Constituției României este o oportunitate de a întări democrația și statul de drept în România. Prin implicarea cetățenilor în procesul legislativ, se poate realiza o revizuire relevantă și bine fundamentată.
Concluzie
Aceste modificări legislative reflecta dorința continuării reformelor instituționalizate menite să asigure transparența proceselor decizionale și protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor români într-un cadru democratic consolidat.
Modificări Constituționale Propuse
Dizolvarea Parlamentului
(1) Președintele României, după consultarea liderilor grupurilor parlamentare și a Președintelui Camerei Reprezentanților, are dreptul de a dizolva Parlamentul în cazul în care acesta nu reușește să acorde votul de încredere pentru formarea Guvernului într-un interval de 45 de zile de la prima solicitare. Această acțiune este permisă doar după ce au fost respinse cel puțin două cereri de învestitură.
(2) Este important de menționat că Parlamentul nu poate fi dizolvat decât după ce a trecut un an din ultima sa dizolvare.
Referendumul Național
Articolul 90 va fi reformulat astfel:
(1) Președintele României poate solicita poporului să se exprime prin referendum asupra unor chestiuni relevante pentru interesul național, cu condiția consultării prealabile a Parlamentului.
(2) Subiectele supuse referendumului și data acestuia vor fi stabilite prin decret semnat de Președinte.
(3) Punctul de vedere al Parlamentului referitor la inițiativa prezidențială va trebui exprimat printr-o hotărâre adoptată cu majoritatea membrilor prezenți, într-un termen maxim de 30 zile calendaristice din momentul solicitării făcute de Președinte.
(4) Dacă acest termen expiră fără o reacție din partea Parlamentului, Președintele va emite decretul necesar organizării referendumului, considerând că procedura constituțională s-a îndeplinit.
Suspendarea Președintelui
Articolul 95 se va modifica astfel:
(1) În situația comiterii unor acte grave care contravin Constituției, Parlamentul poate suspenda Președintele României cu voturile majorității membrilor săi. Înaintea suspendării, este obligatorie obținerea unui aviz din partea Curții Constituționale pentru a stabili gravitatea faptelor imputate.
(2) Dacă Curtea constată că faptele sunt într-adevăr grave și constituie o încălcare a legii fundamentale, procesul parlamentar continuă. De asemenea, Președintele are dreptul să ofere explicații referitoare la acuzațiile aduse împotriva sa.
(3) În cazul în care Curtea decide că faptele nu sunt suficiente pentru suspendare, procedura se oprește automat.
(4) Inițiativa suspendării poate proveni din partea unei treimi dintre parlamentari și trebuie comunicată imediat către Președinte pentru ca acesta să poată răspunde acuzațiilor formulate împotriva sa.
(5) Odată aprobată propunerea suspenderii funcției prezidențiale, un referendum pentru demiterea acestuia trebuie organizat în termen maxim de 30 zile.
Punerea sub Acuzare
Modificările articolelor 96 vor include:
(1) Cu o majoritate calificată (două treimi), Parlamentul poate decide punerea sub acuzare a președintelui țării pentru trădare națională sau alte infracțiuni grave.
(2) Propunerea privind punerea sub acuzare trebuie inițiată rapid (fără întârziere), iar aceasta trebuie comunicată imediat preşedintelui României astfel încât acesta să poată oferi explicații despre faptele incriminate.
Alegeri Prezidenţiale
Alin. (2), articol 97 se modifică astfel:
În decurs de maximum 45 zile după vacanța funcției prezidențiale datorită oricărei circumstanțe legale sau administrative neprevazute (inclusiv suspendarea), Guvernul este responsabil cu organizarea alegerilor pentru ocuparea acesteia.
Interimat Prezidenţial
Articolul 98 va avea următoru conținut:
În cazurile când funcția prezidențial devine vacantă sau când preşedintele este suspendat ori incapabil temporar să își exercite atribuțiile sale oficiale, interimat-ul va fi asigurat prin intermediari ai preşedintelui Camerei Reprezentanților.
Atribuțiile stipulate la articolele relevante ale Constituției nu pot fi exercitate pe durata interimat-ului funcției prezidenţiale menţionate anterior.
Formarea Guvernului
Alin. (2)-(3), articol 103 vor suferi modificări semnificative:
Candidatul desemnat ca prim-ministru are obligația legală să solicite voturi favorabile din partea Parlamentului asupra programelor sale și listei complete a cabinetului propus într-un interval limitat la zece zile post-desemnare; dacă această solicitare rămâne fără răspuns timp mai lung decât perioada specificată anterior , candidatul respectiv împreunã cu program şi lista guvernamentalã vor fi consideraţi respinşi iar şef-ul statuluI va numi un alt candidat potrivit.
Parlamentarii vor dezbate program şi lista guvernamentalã înaintea acordarii voturilor favorabile necesar formarii noului cabinet; aprobările sunt realizate prin voinţa majoritarã exprimata in cadrul sesiunii legislative respective .
Modificări Legislative Importante în Structura Guvernului
Incompatibilitățile Funcției de Membru al Guvernului
Conform noilor reglementări, funcția de membru al Guvernului nu poate fi exercitată simultan cu alte funcții publice de autoritate, cu excepția calității de parlamentar. De asemenea, este interzisă ocuparea unei poziții salarizate în organizații comerciale care implică reprezentare profesională.
Rolul Prim-ministrului și Atribuțiile Sale
Prim-ministrul are responsabilitatea principală de a conduce activitatea Guvernului și de a coordona acțiunile membrilor acestuia, respectând atribuțiile specifice fiecăruia. De asemenea, acesta trebuie să prezinte Parlamentului rapoarte și declarații referitoare la politica guvernamentală, care vor fi discutate cu prioritate.
În cazul în care un alt membru al Guvernului se află într-o situație prevăzută la articolul 106 sau nu poate îndeplini atribuțiile sale, Președintele României va desemna un ministru interimar la propunerea prim-ministrului. Acest interimat va înceta odată ce ministrul revine la activitate și nu poate depăși o perioadă de 45 de zile.
Raspunderea Politică a Guvernului
Guvernul este responsabil politic exclusiv față de Parlament pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru răspunde solidar pentru acțiunile întregii echipe guvernamentale. În ceea ce privește răspunderea penală a miniștrilor, aceasta va fi reglementată prin lege organică.
Obligațiile Față de Parlament
Guvernul și celelalte instituții ale administrației publice sunt obligate să furnizeze informațiile solicitate de Parlament sau comisiile sale prin intermediul președinților acestora. În cazul inițiativelor legislative ce afectează bugetele naționale sau asigurările sociale, informarea devine o cerință obligatorie.
Fiecare membru al Guvernului trebuie să răspundă întrebărilor formulate de parlamentari conform regulamentelor Camerei Reprezentanților. De asemenea, Parlamentul are dreptul să adopte moțiuni simple pentru a exprima poziția sa asupra problemelor interne sau externe relevante.
Procedura Moțiunii de Cenzură
Parlamentul poate retrage sprijinul acordat Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură cu vot majoritar. Aceasta poate fi inițiată dacă cel puțin o pătrime din parlamentari semnează propunerea și se comunicată imediat către Executiv. Discuția pe marginea acestei moțiuni se va desfățura după trei zile din momentul depunerii ei în legislativ.
Dacă moțiunea este respinsă, semnatarii acesteia nu pot lansa o noua solicitare similar în aceeași sesiune decât dacă Executivul își asumã răspunderea conform articolului 114.
Angajarea Raspunderii si Ordonanțele Urgente
Guvernul are posibilitatea să își angajeze răspunderea fațăde Parlament pe baza unui program specific sau proiect legislativ într-o ședință comunã.
Ordonanțele emise intrã in vigoare doar după ce sunt prezentate spre dezbatere urgentã in cadrul Legislativuluui si publicate in Monitoriul Oficial al României; dacă Parlament ul nu e in sesiune , acesta trebuie convocat obligatoriu în termen maxim 5 zile .
Componența Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va avea acum un număr total format din 19 membri: dintre aceștia, zece vor fi aleși din adunările generale ale magistraților și validați ulterior prin vot parlamentar; acești membri vor face parte din două secții distincte: una dedicată judecătorilor și alta procurorilor.
Modificări Legislative Importante în Structura Instituțiilor Statului
Componența Consiliului Superior al Magistraturii
- Structura Consiliului: Consiliul Superior al Magistraturii va fi format din:
a) Cinci judecători și cinci procurori;
b) Șase experți din societatea civilă, recunoscuți pentru competențele lor în domeniul juridic, dintre care trei sunt desemnați de Parlament și trei de Președintele României;
c) Ministrul Justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte.
- Mandatul Președintelui CSM: Președintele Consiliului Superior al Magistraturii va fi ales pentru o perioadă limitată la un an, fără posibilitatea reînnoirii mandatului. Acesta va fi selectat dintre membrii enumerați anterior.
- Durata Mandatului Membrilor CSM: Membrii Consiliului Superior al Magistraturii vor avea un mandat stabilit pe o durată de patru ani.
Controlul Resurselor Publice
- Rolul Curții de Conturi: La solicitarea Parlamentului, Curtea de Conturi are responsabilitatea de a verifica modul în care sunt gestionate resursele publice și trebuie să prezinte rapoarte detaliate cu privire la constatările sale.
Numirea Judecătorilor
- Numiri Judiciare: Din totalul judecătorilor necesari pentru funcționarea instanțelor superioare, șase vor fi numiți prin vot parlamentar iar trei vor fi desemnați direct de către Președintele României.
Atribuțiile Curții Constituționale
- Funcțiile Curții Constituționale:
a) Analizează constituționalitatea legilor înainte ca acestea să fie promulgate la cererea diverselor autorități (Președinte, Guvern etc.) sau din oficiu.
b) Evaluează constituționalitatea tratatelor internaționale la solicitarea unor membri ai Parlamentului.
c) Se pronunță asupra regulamentelor interne ale Camerei Reprezentanților.
d) Rezolvă conflicte juridice între autoritățile publice atunci când este solicitată intervenția sa.
- Efectele Deciziilor CC: Legile sau ordonanțele declarate neconstituționale își pierd efectele după 45 zile dacă nu sunt aduse în conformitate cu Constituția prin acțiuni legislative corespunzătoare.
Aderarea României la Tratatul Uniunii Europene
- Procedura Aderării: România poate adera la tratatele Uniunii Europene printr-o lege adoptată cu o majoritate calificată (două treimi). De asemenea, Guvernul trebuie să prezinte proiectele actelor obligatorii înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituției europene competente.
- Aderarea NATO: Procesul prin care România se aliniază Tratatului Atlanticului de Nord se realizează tot printr-o lege adoptată cu majoritate calificată în Parlament.
Revizuirea Constituției
- Inițiarea Revizuirii Constituției: Aceasta poate fi propusă atât de către Președinte cât și Guvern sau un grup semnificativ din rândurile parlamentarilor ori cetățeni activ implicați (minimum 500000).
- Adoptarea Propunerilor Legislative pentru Revizuire: Orice propunere legislativă referitoare la revizuirea Constituției trebuie aprobată cu o majoritate clar definită (două treimi).
- Dezbaterile Legislației În Vigoare: Proiectele legislative aflate în discuție vor urma noile reglementări constituțional modificate odată ce revizuirea este finalizată.
Aceste modificări subliniază angajamentul continuu față de transparență și eficiență în gestionarea instituționalizării statale românești într-un context democratic modernizat.
Aprobarea Revizuirii Legii prin Referendum
Revizuirea propusă a legislației va fi supusă validării prin intermediul unui referendum, conform prevederilor stipulate în articolul 151, alineatul (3) din Constituția României. Această procedură asigură că cetățenii au oportunitatea de a-și exprima opinia cu privire la modificările legislative propuse, consolidând astfel democrația și transparența procesului decizional.