România se pregătește să contracteze împrumuturi semnificative în 2023, având un deficit bugetar estimat la 6,8% din PIB
Ministrul Finanțelor Publice, Sebastian Vlădescu, a anunțat pe 17 mai că România ar putea avea nevoie de aproximativ opt miliarde de euro pentru a acoperi deficitul bugetar. Această sumă ar contribui la creșterea datoriei publice până la circa 37% din PIB. Analizând primele trei luni ale anului curent, Vlădescu a observat o deviație semnificativă în ceea ce privește veniturile și cheltuielile, ceea ce ar putea conduce la un deficit de 9,1% din PIB pentru anul 2010.
În urma discuțiilor cu instituțiile financiare internaționale, s-a convenit că un deficit sub șapte procente este esențial pentru menținerea încrederii partenerilor externi. Astfel, s-a stabilit un obiectiv de deficit bugetar de 6,8%.
Conform estimărilor actuale, România va trebui să obțină fonduri noi în valoare de aproximativ 7-8 miliarde euro, fără a lua în considerare refinanțarea datoriilor existente. Aceasta va determina o creștere a datoriei publice de la aproximativ 30% până la între 36-37%, iar prognozele sugerează că aceasta ar putea depăși pragul de 40% anul următor.
Dacă situația financiară s-ar agrava și deficitul ajungea la nivelul previzionat inițial de 9,1%, suma necesară pentru finanțare ar fi fost între10-11 miliarde euro. În plus, dacă se menține aceeași tendință a cheltuielilor bugetare și se ajustează deficitul anualizat către șapte procente pentru anul următor , România va necesita încă între opt și nouă miliarde euro.
Astfel se estimează că datoria publică cumulată pe parcursul celor doi ani ar putea atinge suma totală impresionantă de aproape douăzeci miliarde euro sau chiar mai mult decât atât.
Hello! How can I assist you today?
Consiliul Economic și Social (CES), care include reprezentanți ai guvernului precum și ai sindicatelor și patronatelor din țară va decide pe data de17 mai dacă susține sau nu pachetul propus al măsurilor economice convenite cu Fondul Monetar Internațional (FMI).
În săptămâna precedentă acestei întâlniri cruciale , ministrul Finanțelor Publice le-a oferit sindicatelor toate informațiile solicitate referitoare la acordurile cu FMI. Vlădescu subliniază faptul că guvernul trebuie să implementeze reduceri ale cheltuielilor pentru a diminua deficitului potenţial care poate ajunge până la procentajele menţionate anterior şi reiterează ideea că aceste măsuri nu vor aduce beneficii financiare suplimentare statului ci doar vor reduce gradul îndatorării acestuia.
Printre soluțiile discutate se numără tăierea salariilor din sectorul public precum și reducerea pensiilor şi indemnizaţiile destinate şomerilor.
Confederaţiile sindicale au cerut ca reducerea salariala propusã sa fie aplicată întregului fond salarial şi nu individual fiecărui angajat prin diminuarea sporurilor sau prin concedii fără platã si disponibilizări temporare.
De asemenea partenerii sociali solicitã ca pensiile sub valoarea pragului minim stabilit – respectiv1000 lei – sa rămână neafectate.