La Hiroshima, astăzi liderii UE Franța, Germania și Italia se îndreaptă să se alăture colegilor lor din G7 pentru un summit în orașul-port japonez.
Astăzi, aceasta se preconizează a fi o adunare încărcată din punct de vedere geopolitic, la Bruxelles muntele de legislație pe care UE trebuie să o treacă înainte de alegerile din 2024.
Pentru următoarele trei zile, despre China este întrebarea.
În acest context, Summitul G7, care se desfășoară de mâine până duminică, va fi dominat de războiul Rusiei în Ucraina, tensiunile din Indo-Pacific și eforturile de a respinge „coerciția economică” și, în schimb, de a promova politicile de piață liberă privind comerțul.
Nu aveți nevoie de un doctorat în relații internaționale pentru a observa că China este firul care leagă toate aceste trei probleme. Beijingul – care nu va participa la summit – a dominat discuțiile despre elaborarea unui comunicat comun care urmează să fie convenit la Hiroshima.
Dar în culise, cele șapte economii industriale principale și UE se ceartă despre cât de mult ar trebui să figureze China în declarațiile lor oficiale.
Oficialii europeni sunt precauți cu privire la limba direct anti-chineză, susținând că implicarea cu Beijingul este o modalitate mai inteligentă de a-și schimba comportamentul și se tem de orice va crea o imagine globală mai mult „vest vs odihnă”.
„Puteți clarifica cu ce acțiuni nu sunteți de acord fără a numi pe cei pe care îi acuzați că le-au făcut”, a spus un înalt oficial european care a participat la procesul de redactare a comunicatului. „Chiar trebuie să arătăm cu degetul spre China direct?”
„(SUA) vor să ne alinieze mai mult la un limbaj mai dur din Taiwan și avem îndoieli”, a adăugat oficialul. „Autonomia strategică este un lucru real pentru noi.”
Multe se bazează pe Fumio Kishida, premierul și gazda japonez. El dorește să se asigure că atât securitatea Indo-Pacific, cât și neproliferarea nucleară sunt proeminente. Alegerea orașului Hiroshima și vizitele planificate ale liderilor G7 la memorialul bombei atomice din oraș, îl vor face pe acesta din urmă emoționant (este și orașul natal al lui Kishida).
Dar poate că mesajul principal pentru lideri va fi că există mai mult de șapte țări – plus China – care contează în lume.
„Țările în curs de dezvoltare și cele emergente și-au exprimat îngrijorarea că G7 se concentrează prea mult pe Ucraina și nu acordă suficientă atenție nevoilor și priorităților lor. Le-am auzit preocupările”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului UE și liderul G7 de la Bruxelles, săptămâna aceasta. „Vrem să construim parteneriate puternice cu țările în curs de dezvoltare și emergente în moduri care sunt reciproc avantajoase.”
Parlamentarii de la Bruxelles ar trebui să se pregătească pentru ore lungi de acum înainte: cu puțin peste un an înainte de alegerile UE, mai sunt sute de legi de trecut.
Astfel, europenii votează pentru un nou parlament al UE în perioada 6-9 iunie 2024. Până atunci, deputații în exercițiu și statele membre trebuie să aprobe actele legislative rămase care au fost propuse de Comisia Europeană.
Potrivit unor surse din parlamentul UE, aproximativ 200 de dosare sunt încă deschise spre aprobare de către parlamentari. Aceasta include, de asemenea, propunerile care urmează să vină, cum ar fi regulile privind un euro digital sau cerințele de transparență pentru ONG-uri.
Odată ce deputații europeni și statele membre le aprobă, ambele părți trebuie să negocieze un acord final în așa-numitele triloguri.
Viitoarea președinție spaniolă a UE, care va conduce aceste discuții din iulie, a declarat că se așteaptă ca peste 100 de triloguri să treacă totul înainte de alegeri.
Aceasta ar putea include, de exemplu, o revizuire a normelor UE în materie de azil și migrație și mai multe legi cheie de mediu.
Dar nu este deloc sigur că totul se va face: în privința regulilor de azil, negocierile pot începe doar dacă statele membre convin mai întâi asupra unei poziții comune, în mod ideal la o întâlnire din iunie.
Deci, ceva trebuie să dea. Și pe fondul unei reacții din partea industriei, fermierilor și a unor politicieni, se pare că legislația de mediu vine sub secure.
Noi reguli privind solurile sănătoase și noile tehnici genomice pentru plante au fost amânate sau eliminate de pe ordinea de zi a comisiei, așa cum Ursula von der Leyen, președintele Comisiei, a avertizat recent că UE se va lupta să absoarbă alte legi ecologice.
Între timp, Franța și alte țări au susținut ieri un vot pentru a semna noi obiective de energie regenerabilă care fuseseră deja convenite, într-un efort de a obține un tratament mai favorabil energiei nucleare.
Sursa – www.ft.com