Arcul de Triumf din Bucureşti

Arcul de Triumf din București: Un simbol al victoriei naționale

Arcul de Triumf, situat în sectorul 1 al Bucureștiului, la intersecția șoselei Kiseleff cu bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Alexandru Constantinescu, este un monument emblematic dedicat victoriei României în Primul Război Mondial. Proiectat de arhitectul Petre Antonescu, construcția a fost realizată între 1921 și 1922 și renovată ulterior între 1935 și 1936.

Detalii arhitecturale

Cu o înălțime de 27 metri și o formă paralelipipedică, Arcul dispune de o singură deschidere. Machetele au fost create de artiști plastici români și italieni care au contribuit la cioplirea marmurei provenite din Rușchița.

Alături de alte monumente precum Catedrala Încoronării din Alba Iulia sau Mausoleul Eroilor Neamului din Mărășești, Arcul de Triumf comemorează participarea României la războiul alături de Aliați. Acesta simbolizează reunificarea teritoriilor locuite istoric de români.

Istoricul construcției

Deși nu este primul monument similar ridicat în capitala României — fiind precedat de structuri temporare dedicate diferitelor evenimente istorice — Arcul actual a fost construit ca un simbol permanent după Primul Război Mondial. În anul 1922, primarul Matei Gh. Corbescu a propus construirea unui nou Arc din lemn pentru a marca Marea Unire; însă inițiativa sa a fost criticată public.

În contextul ceremoniei oficiale pentru încoronarea regelui Ferdinand I și reginei Maria ca suverani ai României Mari, s-a decis angajarea lui Petre Antonescu pentru realizarea unui arc impunător pe șoseaua Kiseleff. Din păcate, datorită timpului limitat disponibil înaintea festivităților din octombrie 1922, doar structura principală a fost finalizată inițial.

Restaurări ulterioare

Problemele legate de degradare au apărut rapid după inaugurare; astfel că în anii ’30 s-a decis refacerea basoreliefurilor originale cu materiale durabile precum piatra sau marmura. Lucrările finale au avut loc sub îndrumarea aceluiași arhitect Petre Antonescu între aprilie 1935 și decembrie 1936.

Ceremonia oficială dedicată finalizării monumentului s-a desfășurat pe data de 1 decembrie 1936, marcând aniversarea unirii Transilvaniei cu România. La eveniment au participat personalități importante ale vremii inclusiv regele Carol al II-lea.

Inscripții semnificative

Pe laturile Arcului sunt inscripționate mesaje ce reflectă sacrificiul național: „După secole… dreptatea… prin sabia Regelui Ferdinand” (fațada sudică) sau „Liberator… Ferdinand Domn” (fațada nordică).

După instaurarea regimului comunist însă, unele dintre aceste inscripții au fost eliminate iar efigiile regale distruse sau modificate semnificativ.

Patrimoniu cultural contemporan

Astfel cum se prezintă astăzi, Arcul de Triumf rămâne un important simbol național al capitalei românești. Monumentul include un mic muzeu care poate fi vizitat ocazional oferind expoziții despre Marele Război pentru Reîntregirea Neamului și alte teme relevante istoric.

Începând cu anul 2010, Arcul este inclus pe Lista monumentelor istorice ale Bucureștiului sectorul I.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaO oră de gătit la cuptorul electric costă 1,272 lei, la cel pe gaz 0,775 leiNews24Mandatul lui Dominic Fritz și peste cinci miliarde de euro pentru România depind de o lege cu aplicare retroactivăDolce SportUniversitatea Craiova a ieșit din Europa League după 1-0 cu Ararat. Sandu Boc pune totul pe seama arbitrajuluiGetPonyBMW Neue Klasse blochează ușa câteva clipe când detectează un biciclist, după 8% din accidentele din BerlinBravonetConnie Preda, 15 ani de prietenie cu Maurice Munteanu pot cântări decisiv în Asia Express de pe 6 septembrieLylaNopțile cu peste 20°C aduc un risc real de insolație