Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

România intră în sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporție de 68%, un nivel sub cel din anii trecuți. Piața europeană operează cu stocuri la minimul ultimilor 15 ani, iar prețurile au atins vârful ultimilor 3 ani.

Consumatorii industriali sunt direct expuși acestei situații, cu stocuri mai mici și prețuri mai mari. Facturile populației rămân plafonate până la 31 martie 2027, deoarece producătorii interni trebuie să vândă furnizorilor casnici la 110 lei/MWh.

Cifra din România este cu atât mai sensibilă cu cât depozitele atingeau 82% la finalul lunii august anul trecut și 90% în aceeași perioadă acum doi ani. La nivelul Uniunii Europene, stocurile sunt la 63%, comparativ cu 76% anul trecut și 92% acum doi ani.

Această diferență apare într-un moment în care piața europeană pierde o sursă importantă de aprovizionare. Exporturile de gaz natural lichefiat din Qatar către UE au scăzut cu 96%, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Reuters HotNews.

Plafonarea protejează populația, dar mută presiunea pe costurile companiilor

Pentru gospodării, mecanismul de protecție rămâne activ până la 31 martie 2027. Producătorii interni sunt obligați să livreze gaz către furnizorii consumatorilor casnici la 110 lei/MWh, ceea ce limitează transferul imediat al scumpirilor europene în facturile populației.

În economie, efectul se mută însă. Consumatorii industriali cumpără pe piața liberă și vor suporta creșterea cotațiilor, iar acest cost suplimentar se transmite mai departe în prețurile finale ale produselor și serviciilor.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a admis explicit această diferență de tratament: „Există însă nevoia de a găsi soluții de sprijin, în conformitate cu regulile economiei de piață și ale ajutorului de stat european, dar și ținând cont de posibilitățile bugetului național și de sursele europene disponibile, pentru consumatorii industriali, care vor resimți creșterea prețurilor pe piața liberă.”

Pentru companii, aceasta înseamnă o dublă presiune: energie mai scumpă în costul de producție și o probabilitate mai mare ca scumpirea să fie împinsă către clienți. În practică, plafonarea reduce șocul pentru populație pe termen scurt, dar nu elimină efectul inflaționist indirect.

Ministerul Energiei invocă producția internă, dar cere ritm mai mare la înmagazinare

Poziția oficială este una defensiv-optimistă, sprijinită pe producția internă. Cristian Bușoi a declarat: „România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare. Pentru că suntem o țară cu o producție internă importantă, având în prezent cea mai mare producție de gaze naturale din UE, situație care va fi consolidată odată cu începerea exploatării, în 2027, a proiectului Neptun Deep.”

Același argument este folosit și pentru a susține securizarea segmentului reglementat. Cristian Bușoi a spus că „deja cantitățile pentru furnizorii care au consumatori casnici și pentru producătorii de energie termică au fost contractate, în principal prin efortul Romgaz.”

Datele despre stocuri explică însă de ce ministerul a cerut accelerarea injecțiilor în depozite peste minimul legal. Recomandarea a fost adresată companiilor cu obligații de înmagazinare, semn că producția internă nu anulează nevoia unui tampon mai mare înainte de lunile cu consum ridicat.

Cristian Bușoi a formulat public această solicitare pe Facebook: „La ultimul Comandament pe gaz din luna august a fost făcută recomandarea către toate companiile care au obligații legate de înmagazinare să accelereze ritmul și să crească peste obligația minimă legală.”

Presiunea structurală asupra consumului nu scade, ci crește. Cererea de gaze va crește odată cu pornirea centralelor de la Mintia, Iernut, Constanța și Arad, proiecte finanțate prin PNRR, și prin extinderea racordărilor realizate prin programul Anghel Saligny.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Cristian Buşoi gaze naturale ministerul energiei Romgaz