Verificarea directorului SPP, Lucian Pahonțu, a fost reluată de CNSAS. Dosarul său, blocat 18 ani, a ajuns la Consiliu

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Verificarea obligatorie a directorului SPP la CNSAS, blocată până acum de lipsa dosarului din arhivele Jandarmeriei Române, a intrat într-o nouă etapă după ce instituția a primit cel mai detaliat set de documente de până acum despre activitatea de dinainte de 1989 a lui Lucian Pahonțu.

Lucian Pahonțu (directorul SPP) se află astfel din nou în analiza Consiliului, într-un moment cu impact direct asupra conducerii uneia dintre structurile care asigură protecția demnitarilor români și străini. El conduce Serviciul de Protecție și Pază neîntrerupt din 2005, după numirea făcută de președintele Traian Băsescu, și a fost menținut în funcție de Klaus Iohannis. S-a pensionat în 2024, dar continuă să conducă instituția pe baza unui nou contract.

Blocajul de 18 ani și explicațiile Jandarmeriei

Blocajul a pornit din faptul că dosarul privind activitatea sa de dinainte de 1989 se afla în arhiva Jandarmeriei Române și nu a fost predat către CNSAS. Reprezentanții CNSAS au explicat pentru PressHub: „Nu am putut verifica dosarul lui Lucian Pahonțu pentru că acest dosar era la Jandarmerie, iar Jandarmeria nu ne-a predat dosarele.”

Jandarmeria recunoaște că deține unități arhivistice de dinainte de 22 decembrie 1989, dar susține că o comisie a CNSAS le-a studiat în anul 2001, în intervalul 18 iunie – 30 octombrie, și atunci nu a solicitat predarea lor. Pentru evaluarea actuală, acest punct contează instituțional: explică de ce verificarea începută în 2008 nu a avut documentele de bază necesare unei decizii.

Controlul CNSAS a început în 2008, la cererea unui terț. În același an, legea îi impunea lui Pahonțu să depună o declarație pe proprie răspundere privind colaborarea cu Securitatea, obligație aplicabilă șefilor serviciilor de informații.

Reluarea procedurii după investigațiile de presă

Reluarea procedurii a venit după investigațiile de presă publicate de Recorder și Snoop. Mădălin Hodor (vicepreședinte CNSAS) a declarat în Cotidianul: „Acum avem aceste informații, pentru că am refăcut o cerere de verificare, odată cu solicitarea jurnaliștilor de la Recorder. Au fost două solicitări către CNSAS. Cea a jurnaliștilor de la Recorder, care au cerut informații de la CNSAS, probabil tocmai pentru că pregăteau materialul de investigație pe care l-au publicat. Și a mai fost o solicitare din partea celor de la Snoop.”

În acest nou circuit, CNSAS a primit documente de la MAI, MApN și SRI, descrise de instituție drept cea mai mare cantitate de informații despre Pahonțu aflată până acum la dispoziția sa. Subiectul a fost relatat și de Libertatea.ro, iar potrivit Ziare.com, acesta este cel mai detaliat set de acte intrat până acum în analiza Consiliului.

Conținutul politic și instituțional al verificării este sensibil și prin natura acuzațiilor publice care au readus cazul în atenție. Investigațiile de presă susțin că Pahonțu s-ar fi aflat în zona în care forțele regimului comunist au intervenit împotriva manifestanților la Revoluția din 21 decembrie 1989 și că ar fi fost implicat și în acțiunile din Piața Universității din iunie 1990.

CNSAS analizează acum documentele înaintea unui vot în Colegiu

Etapa următoare este una formală, dar decisivă pentru statutul șefului SPP. Direcția de specialitate a CNSAS analizează noile documente, iar decizia finală va fi votată în Colegiul instituției și făcută publică.

Mădălin Hodor a descris volumul nou de informații ca fiind fără precedent în acest dosar, dar a nuanțat și limita juridică a analizei: „Acum ne-au trimis. Da, pot să vă spun asta. Ne-au trimis răspunsuri mai detaliate legate de activitate. Din ce știu eu, sunt cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată despre activitatea exactă a domnului Pahonțu în perioada respectivă. […] Repet, nu vreau să creez așteptări foarte mari, e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește «acte de poliție politică», pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva.”

Pentru SPP, consecința practică a acestei proceduri este că situația conducerii sale revine sub evaluare publică și instituțională, după o perioadă lungă în care verificarea legală a rămas incompletă. Pentru CNSAS, cazul testează capacitatea mecanismului de control de a produce un verdict după ce dosarul a stat 18 ani în afara circuitului de verificare.

Jandarmeria spune că o comisie a CNSAS a studiat aceste arhive între 18 iunie și 30 octombrie 2001.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyDrumurile publice. Despăgubiri pentru avarii și scutirea de taxe pentru competiții sportiveBravonetPoliția l-a reținut pe Ian 24 de ore în cazul incidentului în care ar fi urinat în fața publiculuiLylaDiagnosticele de cancer mamar și uterin au crescut la femeile sub 50 de ani din AngliaRevista IoanaCând să mergi la medic pentru probleme digestive. 5 semne de urmărit, de la sângerare la înghițire dificilăNews24Nicușor Dan a semnat legea care permite împușcarea preventivă a 859 de urși în 2026Dolce SportDjokovic îl înfruntă pe De Minaur pentru trofeul de la Beijing după descalificarea lui Medvedev