Conducerea Camerei a limitat nejustificat şi inoportun accesul la cheltuielile deputaţilor

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a criticat marţi, 20 iulie, într-un comunicat, decizia conducerii Camerei Deputaţilor de a limita accesul publicului la informaţii despre cheltuielile deputaţilor, susţinând că „politicienii preferă să se comporte ca stăpâni ai banului public”.

IPP face referire la decizia din 28 iunie luată de Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor cu unanimitate de voturi prin care s-a hotărât să se limiteze accesul publicului la informaţii privind cheltuielile deputaţilor făcute din bani publici.
„Conducerea Camerei Deputaţilor a înşelat aşteptările celor care au sperat la transparenţă şi responsabilitate în cheltuirea banului public”, arată IPP, care consideră că decizia Biroului permanent este „nejustificată, inoportună şi netransparentă”.

„Decizia aşează un zid în faţă oricui încearcă să se informeze asupra sumelor cheltuite individual de deputaţi şi propune formule de aşa-zisă ‘eficientizare’ a organizării informaţiei care nu fac altceva decât să ascundă, în realitate, datele concrete despre banii cheltuiţi.

În loc să urmărească mai atent modul în care sunt cheltuiţi banii publici la birourile parlamentare din teritoriu sau sumele decontate pentru activitatea din Bucureşti, în condiţiile în care frecvent Institutul pentru Politici Publice a acuzat cele două Camere că nu stăpânesc din punct de vedere financiar/contabil modul în care parlamentării cheltuiesc fondurile publice, Camera Deputaţilor decide că este mai bine să nu mai comunice nominal nicio informaţie despre cheltuielile pe care le face fiecare deputat”, se arată în comunicatul IPP.

Institutul consideră că unanimitatea deciziei din Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor referitoare la limitarea accesului la informaţii despre cheltuielile publice cu fiecare deputat demonstrează solidaritatea transpartinică în protejarea imaginii publice.

Sub pretextul că nu mai vor ca imaginea Parlamentului să fie şifonată de criticile ONG-urilor şi ale presei, politicienii care conduc Parlamentul preferă să se comporte că stăpâni ai banului public şi nu ca aleşi care trebuie să dea dovadă de responsabilitate în faţa celor care i-au investit cu această prerogativă nejustificată, inoportună şi netransparentă”, spune IPP.

Pe acest fond, IPP lansează un apel şi solicită public preşedintei Camerei Deputaţilor, membrilor Biroului Permanent, dar şi tuturor liderilor de grup să explice motivele ce au determinat „încălcarea unui drept elementar” consfinţit de Constituţia României, la articolul 31 – dreptul cetăţeanului de a avea acces la orice informaţie de interes public”, se arată în comunicat.

Institutul informează că „a fost nevoie de acţiuni în instanţă în ultimii ani pentru că informaţii despre activitatea parlamentară – inclusiv cele privind cheltuielile – să fie aduse la cunoştinţa publicului”.

IPP mai precizează că au existat situaţii „cu adevărat revoltătoare”, când cele două Camere au refuzat să comunice la solicitări făcute în temeiul Legii privind liberul acces la informaţii de interes public informaţii de bază, precum numele angajaţilor birourilor parlamentare.

„În timp ce în alte ţări, numele consilierilor de la birourile parlamentare sunt afişate public pentru ca orice cetăţean să poată contacta uşor parlamentarul, la noi IPP a fost nevoit să dea în judecată cele două Camere pentru a apăra dreptul cetăţenilor la informaţii despre cine sunt cei plătiţi din bugetul public să se ocupe de senatori şi deputaţi în teritoriu.

A fost nevoie de câteva dezvăluiri de presă privind angajarea de către parlamentari a propriilor rude la aceste birouri pentru a avea confirmarea motivului pentru care cele două Camere ascund numele angajaţilor birourilor din circumscripţii.

Acum Camera Deputaţilor ascunde, de o formă sau alta, sumele cheltuite de deputaţi pentru cele mai multe dintre categoriile de cheltuieli”, se arată în comunicatul IPP.

Pe acest fond, IPP lansează un apel şi solicită public Preşedintei Camerei Deputaţilor, membrilor Biroului Permanent, dar şi tuturor liderilor de grup din Camera Deputaţilor să explice motivele ce au determinat încălcarea unui drept elementar consfinţit de către Constituţia României (art. 31) – dreptul cetăţeanului de a avea acces la orice informaţie de interes public.

Pentru a întări cele spuse, dar şi pentru a exemplifica de ce este fundamental ca cetăţenii să aibă acces la informaţii detaliate despre cheltuielile individuale cu deputaţii şi senatorii, IPP dă publicităţii o analiză succintă asupra cheltuielilor parlamentarilor, insistând asupra unor aspecte care sunt, în opinia noastră, fundamentale pentru a putea vorbi cu adevărat despre transparenţă şi responsabilitate în activitatea celor două Camere.


Modul de afişare a informaţiilor – „eficienţă” la Camera Deputaţilor versus transparenţă la Senat

La Camera Deputaţilor, Biroul Permanent a aprobat reconfigurarea informaţiilor financiare prin Hotărârea din 28 iunie a.c., ce a intrat în vigoare retroactiv, prin prezentarea începând cu luna aprilie a.c. a informaţiilor sub forma unei cifre globale ce prezintă totalul aferent fiecărei categorii de cheltuieli .

Astfel, diurna de deplasare la lucrările Parlamentului, diurna de deplasare în circumscripţiile electorale, cazarea deputaţilor, transportul deputaţilor, cheltuielile cu telefonia mobilă şi accesul la internet sunt prezentate sunt forma unui total per tip de cheltuială, şi nu individual aşa cum a fost prevăzut iniţial, fapt care face imposibilă în prezent estimarea cheltuielilor nominale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute mai sus.

Cu alte cuvinte, începând cu luna aprilie, nu vom mai şti cu precizie cât a cheltuit un deputat pe transport, cazare sau telefon – cunoscut fiind faptul că există diferenţe între plafoanele de cheltuieli pe aceste categorii, funcţie de poziţia pe care o deţine la un moment dat parlamentarul (ex: membru în Biroul Permanent, Preşedinte de comisie).

Cheltuielile efectuate cu delegaţiile trimise în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni de reprezentare a Camerei Deputaţilor sunt afişate per acţiune, fără însă a preciza cine a participat la respectiva delegaţie. În aceste condiţii, deşi informaţia există şi poate fi afişată cu uşurinţă pe site, aşa cum a fost prezentată pentru tot anul 2009 şi primele luni ale anului 2010, Biroul Permanent a decis ca publicul să nu mai poată identifica cu exactitate cine sunt parlamentarii care se plimbă des prin străinătate şi pentru care se decontează sume uneori nejustificat de mari în acest sens.

 

Vă prezentăm mai jos în consecinţă câteva exemple privind extremele cheltuielilor efectuate în perioada menţionată de deputaţi şi senatori pentru categoriile de cheltuieli identificate mai sus.

• Transportul în teritoriu – deputaţii şi/sau senatorii beneficiază, pentru 2 deplasările în circumscripţiile electorale pe perioada mandatului, de transport intern gratuit pe liniile aeriene, auto, fluviale şi pe calea ferata;

Camera Deputaţilor ne-au atras atenţia diferenţele semnificative ale mediei deconturilor de transport realizate de deputaţi pe lună pentru deplasările în circumscripţii aflate la distanţe aproximativ egale faţă de Bucureşti.

De exemplu:

În luna februarie a.c., media deconturilor la transport per circumscripţie a deputaţilor din judeţul Neamţ a fost de 1.107 lei/deputat, în timp ce în judeţul Iaşi, media deconturilor per deputat a fost de 2.770 lei, adică dublu, deşi
distanţa celor două judeţe faţă de Bucureşti este aproximativ egală.

Un alt exemplu este cel unde în judeţe mai îndepărtate de Bucureşti se cheltuiesc la transport mai puţini bani decât în altele situate mai aproape: este cazul mediei deconturilor la transport per deputat în luna februarie în circumscripţia Satu-Mare (aflată la 596 km faţă de Capitală) de 3.052 lei/deputat, în timp ce la Cluj (aflat la 426 km de Bucureşti), media deconturilor lunare a fost cu 25% mai mare – 4.021 lei/deputat.

Concret, sunt deputaţi care au decontat de 2,3 şi chiar 4 mai mulţi bani pentru deplasarea în teritoriu prin comparaţie exclusivă cu colegii deputaţi din acelaşi judeţ şi în aceeaşi perioadă de timp.

Astfel, printre circumscripţiile cele mai ridicate sume decontate pentru transport se numără: Hunedoara, Iaşi, Harghita, Mureş, Argeş.

In circumscripţia electorală Hunedoara se cheltuiesc în medie 1.800 lei per lună pentru transportul în circumscripţie al unui deputat. Există însă şi deputaţi care au cheltuit aproape dublu pentru a se deplasa pe raza colegiilor, anume
deputatul PDL Viorel Arion (colegiul 7) şi Iosif Veniamin Blaga (colegiul 2), care au cheltuit în luna februarie 3.445 lei şi respectiv 3.182 lei.

În luna martie a.c, tot aceiaşi deputaţi decontau cele mai mari sume: Iosif Veniamin Blaga 4.535 lei, iar Viorel Arion 3.506 lei media cheltuielilor cu transportul în teritoriu pe raza judeţului Iaşi este de 2.500 de lei pe lună/deputat, însă deputaţii Mihai Cristian Adomniţei PNL (colegiul 7), Tudor Ciuhodaru (colegiul 7) şi Teodor-Marius Spînu PDL (colegiul 10) depăşesc cu mult această medie: doar în luna martie Cristian Adomniţei a cheltuit 6.597 lei, iar Teodor Spînu 4.673 lei.

 

• Deplasările externe

Remarcăm, încă de la început, faptul că cel puţin într-o primă fază s-au făcut încercări de raţionalizare a cheltuielilor realizate pentru deplasările externe. Actuala criză economică a determinat solicitarea făcută în repetate rânduri de Birourile Permanente de scădere a sumelor alocate pentru acest tip de cheltuială, dar s-a apelat şi la responsabilitatea parlamentarilor în a selecta evenimentele şi destinaţiile deplasărilor externe care să răspundă cel mai bine nevoilor actuale ale Parlamentului de schimburi externe în diferite domenii.

Coroborând cele două argumente care ar trebui să stea la baza deciziei de a organiza fiecare deplasare în străinătate a deputaţilor şi senatorilor, vă prezentăm mai jos câteva exemple care, în opinia IPP, nu justifică aceste argumente.

La Camera Deputaţilor

Printre deplasările cele mai costisitoare realizate de deputaţi în cele 2 luni unde deţinem în acest moment informaţii sunt cele realizate de:

– deputata Maria Stavrositu PDL, care a participat la 2 evenimente organizate în luna martie de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în Franţa şi pentru care s-au decontat 12.356 lei

– Adrian Năstase, cu 11.209 lei decontaţi în luna martie pentru participarea într-o zi în Franţa la Lucrările Comisiei pentru probleme juridice şi drepturile omului ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

La Senat

Ne-a surprins numărul mare al delegaţiei de senatori – 5 – care au realizat în luna februarie o deplasare în Tadjikistan în perioada 25 februarie – 3 martie a.c. la Misiunea Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru monitorizarea alegerilor.

Cumulată, suma aferentă deplasării acestei delegaţii a fost de 42.000 lei, adică aproape 10.000 de euro. Membrii delegaţiei au fost: Avram Crăciun PSD+PC, Sorin Fodoreanu PDL, Constantin-Traian Igaş PDL, Marian-Iulian Rasaliu PDL şi Georgică Severin PDL.

Ne exprimăm surprinderea faţă de alegerea acestei destinaţii pentru o misiune de monitorizare a alegerilor, în contextul în care relaţiile bilaterale cu Tadjikistan nu figurează pe agenda primară de politică externă a României.

Un alt caz care ne-a atras atenţia este cel al senatorului Ioan Chelaru PSD+PC care a participat la cel puţin 2 evenimente în ţări din Orientul îndepărtat şi Africa, unde funcţiile deţinute în Senatul României nu îl recomandau ca fiind neapărat necesară prezenţa domniei sale acolo, şi anume: în perioada 6 – 13 aprilie a.c. acesta a participat la Reuniunea Comisiei pentru educaţie, comunicaţii şi cultură a Adunării Parlamentare a Francofoniei, eveniment desfăşurat în Vietnam, pentru care Senatul României a plătit 24.676 lei; de asemenea, senatorul a mai participat în Maroc la Reuniunile reţelei parlamentare de luptă contra HIV/SIDA a Adunării Parlamentare a Francofoniei şi Reuniunea Comisiei pentru afaceri parlamentare în perioada 26 martie – 1 aprilie 2010, decontând 7.809 lei pentru această deplasare.

Un obişnuit al deplasărilor externe este senatorul Titus Corlăţean, care în cele 4 luni monitorizate a realizat 8 astfel de deplasări în ţări precum: Spania, Franţa, Macedonia, SUA, Marea Britanie, Turcia, toate acestea însumând 40.219 lei.

Precizăm că statutul de Preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe contribuie la numărul mare de deplasări realizat şi reamintim că premiza de la care IPP a plecat atunci când a realizat monitorizări ale parlamentarilor a fost nu aceea de a prezenta exclusiv nişte sume, ci de a îndemna opinia publică să coreleze aceste cheltuieli cu eficienţa activităţilor desfăşurate de parlamentari.

În concluzie, Institutul pentru Politici Publice dezaprobă ferm modalitatea în care Camera Deputaţilor a decis să ignore şi să încalce un drept elementar constituţional câştigat de către cetăţeni doar pentru că cheltuielile realizate de către parlamentari deveniseră un subiect de presă foarte incomod şi reclamă public atitudinea   sfidătoare prin care se îngrădeşte accesul la informaţii de interes public despre câţi bani publici sunt cheltuiţi cu aleşii.

IPP consideră că în actualul context economic, când tuturor românilor li se solicită solidaritate faţă de măsurile de austeritate, şi parlamentarii trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi respect faţă de propriii alegători publicând cheltuielile detaliate şi nominale pentru fiecare dintre aceştia.

De aceea, considerăm că, dacă nu are nimic de ascuns, Camera Deputaţilor trebuie să revină la publicarea lunară în pagina de internet, aşa cum a făcut timp de un an de zile, a tuturor cheltuielile efectuate de deputaţi.

În caz contrar, IPP îşi anunţă public intenţia de a realiza cu o frecvenţă lunară solicitări de informaţii de interes public privitoare la cheltuielile efectuate de fiecare deputat, aşa cum au fost ele prezentate până acum de Cameră şi va afişa aceste informaţii în site-ul său.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata