– „Când scăpăm de impozitul minim?”, „Ce trebuie să fac pentru a scăpa de grija unei firme cu activitatea suspendată?”, sau „Cum deduc TVA în cazul achiziţiei unui autoturism pe societate?”. Acestea sunt câteva dintre cele mai frecvente întrebări la care trebuie să răspundă zilnic angajaţii Fiscului ieşean. În general, întrebările şi îngrijorările întreprinzătorilor privaţi sunt legate de posibilităţile legale de a se despovăra de biruri şi obligaţii declarative, iar normele privind gestionarea unei activităţi economice prezintă mai puţin interes.
Nu scăpăm nici anul acesta de impozitul minim
Dacă în ceea ce priveşte eliminarea impozitului minim reprezentanţii Direcţiei Generale de Finanţe Publice Judeţene (DGFPJ) Iaşi răspund printr-o ridicare din umeri, şefii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală lasă să se înţeleagă că în acest an nu există nicio şansă de eliminare a acestei impuneri. Microîntreprinderile vor achita în continuare impozitul minim după grila stabilită prin OUG 34/2009.
„Chiar dacă au fost propuneri de modificare sau eliminare a impozitului minim introdus prin OUG 34/2009, la ora actuală acesta este încă în vigoare. Aşadar, toate persoanele juridice vor fi impozitate, chiar dacă cifra de afaceri este zero. Astfel, dacă în urma aplicării cotei de impozitare de 16% pe veniturile unei societăţi rezultă un impozit pe profit mai mic decât cel rezultat din aplicarea grilei impozitului minim, atunci se va datora statului impozitul minim”, ne-a spus Maria Ţăran, purtător de cuvânt în cadrul DGFPJ Iaşi.
Acesta se stabileşte prin încadrarea cifrei de afaceri din anul precedent în una din normele de venit din grila de mai jos. Valoarea din dreptul impozitului minim anual se împarte la patru, iar rezultatul reprezintă suma pe care întreprinzătorul privat o datorează trimestrial statului.
Venituri totale anuale | Impozit minim anual |
0 — 52.000 RON | 2.200 RON |
52.001 — 215.000 RON | 4.300 RON |
215.001 — 430.000 RON | 6.500 RON |
430.001 — 4.300.000 RON | 8.600 RON |
4.300.001 — 21.500.000 RON | 11.000 RON |
21.500.001 — 129.000.000 RON | 22.000 RON |
Peste 129.000.001 RON | 43.000 RON |
Astfel, din grila de calcul prevăzută în OUG 34/2009 rezultă că un SRL, chiar dacă a avut cifra de afaceri zero în 2009, va avea de contribuit la stat anul acesta cu nu mai puţin de 2.200 RON, adică 550 RON pe trimestru.
Dacă se renunţă la impozitul minim, dăm de „forfetar”
Cu toate că Guvernul a promis că va înlocui impozitul minim cu unul forfetar din a doua jumătate a acestui an, modificarea se va realiza, în cel mai bun caz, abia din 2011. Motivaţia oferită de Executiv este că FMI nu acceptă înlocuirea impozitului minim, deoarece reprezintă o sursă de bani sigură pentru buget.
Impozitul forfetar ar urma să fie aplicat doar în sectoarele bănuite de cea mai mare evaziune, existând o listă de 28 de astfel de domenii, printre care se află hotelurile, turoperatorii, restaurantele, taximetria, firmele de transport, spălătoriile auto sau saloanele de înfrumuseţare.
Dacă activitatea se suspendă, mai plătim impozit?
Contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului nu intră sub incidenţa prevederilor art. 18 alin. (2) din OUG 34/2009 pentru anul în care se înregistrează la Oficiul Registrului Comerţului, însă aceştia sunt obligaţi la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II din Codul Fiscal „Impozitul pe profit”.
De asemenea, societăţile comerciale care au activitatea suspendată nu plătesc impozit minim.
„Legat de aceasta, multe persoane ne întreabă dacă mai plătesc impozitul minim în situaţia în care suspendă activitatea firmei în cursul acestui an. Răspunsul este că îl plătesc, însă, numai pentru perioada scursă până la suspendarea activităţii, care corespunde datei depunerii cererii la Registrul Comerţului”, ne-a mai spus reprezentantul DGFPJ Iaşi.
Fără derogare de la depunerea declaraţiilor fiscale pentru datornici
Strâns legată de afirmaţiile de mai sus vine întrebarea aflată pe locul doi în topul îngrijorărilor contribuabililor: „Ce trebuie să fac pentru a scăpa de grija unei firme cu activitatea suspendată temporar?”
„Sunt multe persoane care şi-au suspendat activitatea firmelor la Registrul Comerţului pe o perioadă de trei ani, în baza Legii nr. 31/1991. Acest fapt nu scuteşte însă de obligaţiile declarative la organul fiscal de care aparţin. În virtutea acestui fapt, mulţi întreprinzători vin să se intereseze despre cum pot scăpa de depunerea declaraţiilor fiscale trimestriale şi anuale”, ne-a dezvăluit Maria Ţăran.
Aceasta a plusat spunând că mulţi ieşeni „vin şi cer direct regim derogatoriu”, adică scutire de la depunerea declaraţiilor pentru cei trei ani de suspendare.
„Problema apare că acest regim derogatoriu nu se poate acorda decât pentru firmele suspendate care nu înregistrează datorii la bugetul de stat. Dacă acestea figurează cu datorii (situaţie frecvent întâlnită), ne vedem în postura de a le respinge cererile de derogare. Atunci administratorii sunt obligaţi să depună trimestrial şi anual declaraţiile fiscale la fel ca orice societate, aflându-se sub incidenţa aceloraşi rigori legale ca şi firmele active, până la stingerea debitelor”, ne-a mai spus purtătorul de cuvânt al DGFPJ Iaşi.
Nu se deduce TVA la achiziţia de autoturisme
La întrebarea „Cum deduc TVA în cazul achiziţiei unui autovehicul pe societate?”, cel mai adesea, răspunsul nu este pe placul întreprinzătorului privat.
„Foarte multe persoane ne întreabă dacă se poate deduce TVA la autoturismele achiziţionate pe firmă. Din păcate, suntem nevoiţi să le dăm o veste proastă, întrucât de anul trecut acest lucru nu mai este posibil. Prin OUG 34/2009 a fost introdus în Codul Fiscal un nou articol conform căruia în perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010 o firmă nu-şi va mai putea deduce TVA la achiziţia de autovehicule”, ne-a informat Maria Ţăran.
Aceasta a menţionat însă că excepţie de la prevederea de mai sus fac vehiculele care:
– sunt utilizate exclusiv pentru intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări;
– sunt utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
– sunt utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, maşini-şcoală, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional;
– sunt utilizate în scop comercial, în vederea revânzării, de către dealerii auto.