Neptun Deep avansează cu un cost de 14 euro pe MWh, iar OMV Petrom și Romgaz păstrează o marjă largă

Pentru OMV Petrom și Romgaz, avansul operațional al Neptun Deep schimbă deja profilul economic al proiectului: investiția de 4 miliarde de euro intră într-o fază în care infrastructura critică este vizibilă în teren, iar costul total de producție estimat la circa 14 euro pe MWh rămâne de 4,5 ori sub prețul actual al gazului, de aproximativ 63 euro pe MWh la bursa de la Viena.

Romgaz, companie de stat care deține 50% din proiect, și OMV Petrom intră astfel într-o ecuație de rentabilitate care, la nivelul prețurilor curente, indică un spațiu substanțial între cost și monetizare. Costul variabil de producție este estimat la 3 dolari pe baril echivalent petrol, adică 1,5 euro pe MWh, iar specialiști din piață evaluează costul total, cu amortizări, taxe, impozite și redevențe, la circa 14 euro pe MWh.

Miza pentru acționari este directă. Dacă acest diferențial dintre costul total și prețul de piață se păstrează în jurul nivelurilor actuale, proiectul poate susține atât o contribuție importantă la rezultatele operaționale, cât și o recuperare mai robustă a capitalului angajat, într-un activ care pornește cu o bază de resurse de 100 de miliarde de metri cubi. La prețurile actuale, aceste volume sunt evaluate de Ziarul Financiar la aproximativ 65 de miliarde de euro, cum relatează ZF.

Din același unghi, OMV estimează că în 2030 contribuția Neptun Deep la rezultatele operaționale nete ale OMV Petrom va fi de circa 500 de milioane de euro. Raportată la investiția totală de 4 miliarde de euro, această proiecție oferă investitorilor un reper asupra capacității proiectului de a începe să mute material profilul de profit al companiei, chiar dacă sursele publice nu precizează la ce preț de vânzare a gazului a fost calculată estimarea.

Execuția operațională reduce riscul de proiect în Marea Neagră

Execuția din Marea Neagră a trecut de etapa promisiunilor. Platforma de producție „Neptun Alpha” a fost instalată la o adâncime de 120 de metri, conducta submarină de 160 de kilometri este finalizată, șase din cele zece sonde de producție sunt realizate, iar stația de măsurare de la Tuzla este în construcție.

Bogdan Ivan (fost ministru al Energiei) a descris stadiul proiectului printr-un mesaj care fixează atât progresul tehnic, cât și termenul comercial.

„Neptun Deep nu mai este un proiect pe hârtie. Platforma de producție «Neptun Alpha» a fost instalată în Marea Neagră, conducta de 160 de kilometri până la țărm este finalizată, iar șase dintre cele zece sonde de producție sunt deja realizate. România se apropie, etapă cu etapă, de prima moleculă de gaz extrasă, în 2027.”

Pentru piață, această secvență contează mai ales prin comprimarea riscului de execuție, într-o regiune cu expunere de securitate crescută din cauza conflictelor militare. Pe măsură ce activele fizice sunt instalate și interconectate, valoarea proiectului începe să depindă mai puțin de calendarul de construcție și mai mult de variabilele comerciale: prețul gazului, fiscalitatea și felul în care producția va fi direcționată între consumul intern și eventualele exporturi, aspect care nu este precizat.

Aristotel Jude (director general adjunct al Romgaz) a indicat rolul central al platformei offshore în lanțul tehnologic al zăcământului.

„Platforma Neptun Alpha este epicentrul offshore al proiectului, aici sunt montate toate echipamentele și instalațiile care vor trata gazele naturale ce vor fi extrase din zăcăminte.”

În plan financiar, Romgaz a atras 500 de milioane de euro de pe piața de capital pentru finanțarea unor investiții strategice, inclusiv Neptun Deep. Suma acoperă o parte din nevoia de capital aferentă proiectului de 4 miliarde de euro, dar nu sunt detaliate destinațiile exacte ale acestor fonduri dincolo de încadrarea generală în investiții strategice.

Avantajul de cost este clar, însă alocarea producției rămâne neclarificată

Pentru economia locală, diferența dintre un cost total estimat la 14 euro pe MWh și un preț de piață de 63 euro pe MWh deschide două teme distincte. Prima ține de profitabilitatea producătorilor. A doua ține de cine captează efectiv valoarea: bilanțurile OMV Petrom și Romgaz, bugetul public prin taxe și redevențe, sau consumatorii industriali care ar putea folosi gazul drept input pentru petrochimie, îngrășăminte și alte capacități mari.

Bogdan Ivan (fost ministru al Energiei) a formulat explicit această miză industrială.

„A fost şi rămâne convingerea mea că gazul extras din Marea Neagră trebuie să producă valoare în România. Prioritatea trebuie să o aibă consumatorii și companiile românești, iar această resursă trebuie folosită pentru relansarea industriei petrochimice, a producției de îngrășăminte și a marilor capacități industriale, nu exportată ca simplă materie primă.”

Din datele publice reiese însă doar potențialul economic, nu și mecanismul de distribuție a acestui avantaj. Nu este precizat cum va fi împărțită producția între piața internă și export, iar fără această clarificare nu poate fi trasată o legătură directă între avansul Neptun Deep și facturile finale ale consumatorilor casnici sau industriali. Tot aici rămâne nedefalcată structura completă a costului total de 14 euro pe MWh, deși includerea amortizărilor, taxelor, impozitelor și redevențelor arată că evaluarea merge dincolo de simplul cash cost operațional.

Prima moleculă de gaz este programată pentru extracție în 2027, termenul care va muta analiza din registrul investiției și al execuției în cel al producției efective, al monetizării și al contribuției promise la rezultatele OMV Petrom până în 2030.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetActrița Barbara Barrie a murit la 95 de ani cu ajutor medical pentru a-și încheia viațaLylaGenuflexiunile la perete făcute o dată pe săptămână au păstrat o parte din scăderea tensiunii obținută în prima lunăRevista IoanaCei care lucrează de luni până vineri au patru zile libere între 28 noiembrie și 1 decembrie 2026News24Șeful Apelor Române a revenit la conducere după patru luni de concediu medical în 2026Dolce SportLotul României pentru meciul cu Danemarca la futsal din 8 noiembrie are 14 jucători. Biletul costă 25 de leiGetPonyDin 3 noiembrie se deschide o nouă rundă la Rabla Auto 2026, cu 35,4 milioane de lei disponibili