Guvernul reduce impozitele pentru a accelera creșterea economică a țării

După un an de austeritate cruntă, Guvernul încearcă să resusciteze economia cu un pachet de facilități fiscale țintite. Măsura-vedetă, aprobată marți prin ordonanță de urgență, este o deducere suplimentară de 200% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare (R&D) ale firmelor inovatoare. Practic, pentru fiecare leu investit în inovație, o companie își poate reduce profitul impozabil cu trei lei. Această gură de oxigen vine însă într-un moment în care economia României abia respiră, cu o creștere aproape de zero, după ce pachetul de consolidare fiscală din 2025 a majorat taxe și a înghețat salarii. Articolul de față explică noile măsuri, contextul economic fragil în care apar și problemele de fond care ar putea să le submineze eficiența.

O mână dă, cu alta a luat: noile facilități fiscale

Pachetul de stimulare, în valoare de câteva miliarde de euro, se concentrează pe sectoare considerate strategice. Pe lângă deducerea masivă pentru R&D, companiile vor putea beneficia de credite fiscale valabile timp de șapte ani. Aceste credite, care se scad direct din impozitul pe profit datorat, nu sunt pentru oricine. Vizează proiecte de producție în domenii unde România are deficite comerciale mari, lanțuri de aprovizionare cu materii prime critice și tehnologii „net-zero”, esențiale pentru tranziția verde.

Măsurile sunt gândite să completeze granturile financiare deja existente și să încurajeze investițiile private într-o perioadă de criză. Decizia vine după un 2025 în care Guvernul a tras frâna de mână, implementând un pachet de austeritate de aproximativ 5% din PIB pentru a controla deficitul bugetar, care în 2024 atinsese un record în Uniunea Europeană: 9,3% din PIB. Atunci, Executivul a majorat TVA, a crescut accizele și a înghețat cheltuielile publice, măsuri care au dus creșterea economică în 2025 la un anemic 0,3%.

Economia, pe sârmă: între stagnare și inflație

Noul pachet de relansare este, de fapt, o încercare de a contrabalansa șocul fiscal de anul trecut. Analiștii economici de la ING estimează că economia va rămâne fragilă, cu o creștere modestă de 1,7% prognozată pentru 2026. Consolidarea fiscală a avut costuri sociale vizibile: consumul privat a încetinit, iar șomajul, aflat la 5,4% la jumătatea lui 2025, este așteptat să urce spre 6%.

În același timp, românii se confruntă cu un val de scumpiri. Majorările de taxe din 2025 au creat o „cocoașă inflaționistă”, cu o rată a inflației care a sărit de 8% în toamna anului trecut. Deși se așteaptă ca aceasta să scadă spre 4% la final de 2026, Banca Națională a României rămâne prudentă. Potrivit BNR, dobânda de referință va fi menținută la 6,50% cel puțin până la începutul acestui an, pentru a nu de-ancora așteptările inflaționiste, chiar dacă asta înseamnă sufocarea creditării și a investițiilor.

Obiectivul principal al Guvernului rămâne reducerea deficitului bugetar, estimat să ajungă la 6,4% în 2026, și evitarea unei retrogradări a ratingului de țară la categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții), un risc care a atârnat greu deasupra finanțelor publice.

Birocrația, o frână mai puternică decât orice stimul

Pe hârtie, facilitățile sună bine. Problema este că mediul de afaceri se luptă cu probleme structurale pe care niciun pachet de stimulare nu le poate rezolva peste noapte. Un exemplu este sistemul RO e-Transport. Gândit pentru a combate evaziunea, a devenit un coșmar birocratic care alungă investitorii.

Sorana Cernea, Managing Partner la TPA România, a explicat cum o companie germană de comerț online a renunțat să deschidă un centru de retururi în România din cauza obligației de a declara în detaliu conținutul coletelor în RO e-Transport. „Explicația lor a fost: cum putem să declarăm ce conțin coletele când noi le aducem în România tocmai pentru a afla ce se află în acele colete”, a precizat Cernea. Sistemul, extins recent la toate transporturile internaționale, indiferent de risc, expune firmele la amenzi de până la 100.000 de lei și confiscarea mărfii.

Această situație ilustrează un paradox românesc: în timp ce statul oferă deduceri pentru inovație, tot el creează blocaje prin digitalizare implementată anapoda, generând „ineficiență și costuri noi pentru companiile românești”, conform consultanților fiscali.

Ce urmează: fonduri UE și tensiuni sociale

Marea speranță a Guvernului este că disciplina fiscală impusă în 2025 va debloca următoarele tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). O tranșă de 3-4 miliarde de euro este așteptată la începutul acestui an, bani care ar putea acționa ca un tampon contra-ciclic, finanțând investiții fără a împovăra bugetul național.

Dar nu toate sectoarele economiei se simt incluse în planurile de relansare. Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) amenință cu reluarea protestelor. Fermierii acuză autoritățile că, de aproape doi ani, nu monitorizează real tranzitul de cereale din Ucraina, în special la Vama Siret, unde camioanele nu ar fi cântărite. Aceștia cer „demiterea de urgență a tuturor celor responsabili” și avertizează că pasivitatea decidenților va duce la noi acțiuni în stradă, similare celor din primăvara lui 2023. Tensiunile din agricultură arată că, dincolo de planurile pentru industrii high-tech, problemele de bază ale unor sectoare vitale rămân nerezolvate și riscă să explodeze.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaSKIMS aduce întreaga gamă într-un magazin pe două etaje la LondraRevista IoanaCum faci Spam musubi acasă, cu carne caramelizată și orez presat, fără o formă specialăNews24Temperaturile scad cu 8-12 grade în România. Luni intră în vigoare un cod galben de vântDolce SportBogdan Mara e dispus să lucreze cu Gigi Becali la transferurile FCSBGetPonyVolvo pregătește revenirea unor comenzi fizice, alături de ecranul centralBravonetȘtefan Bănică a răspuns după apelativul „Casanova de România” și a spus cum stătea 10 ore pe zi cu Loredana