China a aprobat o nouă lege radicală menită, pe hârtie, să promoveze „unitatea etnică” între cele 56 de grupuri recunoscute oficial. Numai că, în spatele intențiilor declarate, criticii acuză o nouă tentativă de a eroda drepturile și cultura minorităților, dominate de chinezii Han, care reprezintă peste 90% din populația de 1,4 miliarde a țării.
Mandarină obligatorie pentru toți
Noua lege, adoptată joi la Congresul Național al Poporului din Beijing, impune ca toți copiii să învețe limba mandarină înainte de grădiniță și până la finalizarea liceului. Până acum, lucrurile stăteau puțin diferit. Elevii puteau studia majoritatea materiilor în limba lor maternă, fie că era vorba de tibetană, uigură sau mongolă.
E drept că Beijingul susține că predarea limbii mandarine va îmbunătăți perspectivele de angajare ale tinerilor și că legea este esențială pentru promovarea „modernizării prin intermediul unei mai mari unități”.
Analiștii văd însă o strategie mult mai amplă. „Legea este în concordanță cu o schimbare dramatică recentă de politică, de a suprima diversitatea etnică recunoscută oficial din 1949”, a declarat Magnus Fiskesjö, profesor asociat de antropologie la Universitatea Cornell.
Părinții, pasibili de urmărire penală
Legea nu se oprește la școală. Aceasta oferă o bază legală pentru a-i urmări penal pe părinții sau tutorii care ar putea insufla copiilor opinii considerate „dăunătoare” pentru armonia etnică. Dar ce înseamnă, mai exact, opinii „dăunătoare” în viziunea Partidului Comunist?
Mai mult, se solicită crearea de „medii comunitare reciproc integrate”, o formulare care, în opinia unor experți, ar putea duce la destrămarea cartierelor unde acum trăiesc majoritar grupuri minoritare.
O politică de asimilare forțată
Guvernul chinez a început să promoveze încă de la sfârșitul anilor 2000 ceea ce numește „sinizarea” grupurilor minoritare. o încercare de a crea o identitate națională unificată prin asimilarea în cultura dominantă Han, o politică accelerată sub conducerea lui Xi Jinping.
Criticii spun că asimilarea a fost adesea impusă cu forța. Cum vine asta? Magnus Fiskesjö explică tranșant: „Copiii generației următoare sunt acum izolați și forțați brutal să-și uite propria limbă și cultură.”
Voci din Tibet și Xinjiang
Iar situația nu este nouă. Beijingul a fost acuzat de mult timp că restricționează drepturile minorităților din regiuni precum Tibet, Xinjiang și Mongolia Interioară. În Tibet, autoritățile au arestat călugări și au preluat controlul mănăstirilor. Unul dintre ei a declarat pentru BBC: „Noi, tibetanii, suntem privați de drepturile fundamentale ale omului. Guvernul chinez continuă să ne oprime și să ne persecute. Nu este un guvern care servește poporul”.
În Xinjiang, grupuri pentru drepturile omului au documentat detenția a un milion de musulmani uiguri în așa-numitele tabere de „reeducare”, iar ONU a acuzat Beijingul de grave încălcări ale drepturilor omului. În 2020, în nordul Chinei, etnicii mongoli au organizat proteste rare împotriva reducerii orelor de predare în limba mongolă.
Părinții și-au ținut copiii acasă în semn de protest.
Viziunea lui Xi Jinping
Paradoxal, constituția Chinei prevede că „fiecare etnie are dreptul de a utiliza și de a dezvolta propria limbă” și „are dreptul la autonomie”. Criticii consideră însă că noua lege consolidează eforturile lui Xi de asimilare. „Legea arată mai clar ca niciodată că, în RPC (Republica Populară Chineză) a lui Xi Jinping, popoarele non-han trebuie să depună mai multe eforturi pentru a se integra în majoritatea han și, mai presus de toate, să fie loiale Beijingului”, a declarat Allen Carlson, profesor la Universitatea Cornell.
Acest accent pe dezvoltare și prosperitate este „elocvent”, a adăugat profesorul Ian Chong de la Universitatea Națională din Singapore. „Este ușor să interpretezi acest limbaj ca semnificând că limbile și culturile minoritare sunt înapoiate și constituie obstacole în calea progresului.” Abordarea lui Xi, continuă el, este „în concordanță cu ideea sa de a crea o națiune chineză mare și puternică, cu un nucleu han din nord… minoritățile sunt văzute ca o ramificație a acestui nucleu și, asa ca, într-un fel derivate”.
Iar efectele se văd deja. „În practică, acest lucru a stârnit îngrijorări cu privire la noi runde de control sporit, diminuare și chiar represiuni asupra culturilor și limbilor minoritare.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCând durerile de burtă cer un consult. Cele 8 semne de alarmă și situațiile în care ai nevoie de urgență
News24Guvernul Luca Niculescu a fost învestit cu 280 de voturi. Jurământul se depune în această seară
Dolce SportCristiano Ronaldo ar putea deveni acționar la Al Nassr, club cu datorii de 190,2 milioane de euro
GetPonyMercedes-Benz a ciocnit lateral două CLA la 56 km/h pentru a verifica protecția ocupanților și a bateriei
BravonetNetflix aduce 18 producții braziliene din decembrie, prin cel mai mare acord al său cu Globo
LylaMersul de 4.000 de pași, făcut o dată sau de două ori pe săptămână, a fost legat de un risc mai mic de deces
