Beijingul a oprit complet trimiterea avioanelor de război în apropierea Taiwanului pentru șase zile consecutive, o pauză fără precedent în ultimii trei ani. Decizia surprinzătoare este interpretată de analiști drept o manevră deliberată de prudență, menită să detensioneze situația înaintea summitului dintre președintele chinez Xi Jinping și omologul său american, Donald Trump.

Absența avioanelor Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare (PLA) în proximitatea insulei, de vineri până miercuri, reprezintă cea mai lungă întrerupere de acest fel din ultimii trei ani, conform datelor Ministerului Apărării din Taiwan, citate de South China Morning Post și relatate de Stirileprotv. În aceeași perioadă, numărul navelor militare chineze detectate de Taipei a rămas constant, între cinci și șapte unități.

O mișcare calculată pentru summitul Xi-Trump

Analiștii consideră că această reținere bruscă este direct legată de viitoarea întâlnire dintre cei doi lideri. Donald Trump va efectua o vizită la Beijing între 31 martie și 2 aprilie, iar subiectul sensibil al Taiwanului va fi, cel mai probabil, pe agenda discuțiilor. Shi Yinhong, profesor de relații internaționale la Universitatea Renmin, a declarat că lipsa recentă de activitate militară aeriană „ar putea facilita discuțiile cu Trump despre insulă atunci când acesta va vizita Beijingul”.

Această perspectivă este împărtășită și de He Yicheng, președintele Federației Tineretului din Taiwan. El a sugerat că liniștea actuală este o strategie prin care toate părțile implicate, Beijing, Taipei și Washington, acționează cu prudență. „Este vorba despre crearea unei atmosfere mai conciliatoare pentru întâlnirea Xi-Trump. Altfel, dacă tensiunile din strâmtoarea Taiwan ar deveni prea ostile, nu ar fi Trump presat să vândă arme Taiwanului și Taiwanul presat să le cumpere?” a explicat He Yicheng.

Contrast cu presiunea militară constantă

Pauza de șase zile contrazice tendința din ultimii ani, în care Beijingul a intensificat presiunea militară asupra insulei. Manevrele aeriene deveniseră aproape zilnice, având scopul de a îmbunătăți pregătirea operațională, de a presa forțele pro-independență din Taiwan și de a descuraja orice interferență externă. Beijingul consideră Taiwanul parte a teritoriului său, care trebuie reunificat, chiar și prin forță dacă este necesar.

Presiunea a atins un nou record în 2025, după ce William Lai Ching-te, din Partidul Democrat Progresist, pro-independență, a preluat mandatul în mai 2024. Ministerul apărării din Taiwan a înregistrat atunci 5.709 de zboruri ale avioanelor PLA. Deși majoritatea țărilor, inclusiv SUA, nu recunosc Taiwanul ca stat independent, Washingtonul se opune oricărei tentative de preluare prin forță și este angajat să furnizeze insulei armament pentru autoapărare.

Semnale de detensionare și din partea Taipeiului

În contextul unei aparente detensionări între Washington și Beijing, au apărut semne de ajustare și în discursul politic din Taipei. În timpul unei întâlniri cu oameni de afaceri taiwanezi, președintele Lai a folosit termenul „China continentală” în loc de simplul „China”, o nuanță interpretată de unii analiști ca un gest de prudență. Întrebată despre această formulare, Zhang Han, purtătoare de cuvânt a Biroului pentru Afaceri din Taiwan al Beijingului, a afirmat că pacea este benefică ambelor părți. „Urmarea tendinței generale și a voinței poporului este calea înțeleaptă”, a spus ea.

Un alt pas pozitiv a fost înregistrat pe 3 februarie, când Partidul Comunist Chinez și principalul partid de opoziție din Taiwan, Kuomintang (KMT), au organizat un forum. Evenimentul este văzut ca o pregătire pentru o vizită pe continent a președintei KMT, Cheng Li-wun. Acest canal de comunicare fusese suspendat din 2016, pe fondul deteriorării relațiilor. Abordarea prudentă vine într-un moment în care în Taiwan se discută aprins despre bugetul special de apărare de aproximativ 40 de miliarde de dolari, propus de Lai pentru a contracara amenințările de pe continent.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
armata chineza China Donald Trump Taiwan Xi Jinping