Nu trecuseră nici 24 de ore de la anunţarea sentinţei Tribunalului Internaţional de Justiţie (TIJ) de La Haga validând independenţa Kosovo când poliţia l-a arestat pe guvernatorul Băncii Centrale din această ţară, Hashim Rexhepi, în cadrul unei anchete anticorupţie.
Nu există o relaţie cauză-efect între cele două fapte, dar ultimul dovedeşte cancerul care macină şi pune în chestiune această independenţă. Corupţia poate înclina balanţa unui stat embrionar, cu perspective de viitor, spre un stat eşuat. Lupa hotărâtă împotriva acestei practici extinse ar putea, în schimb, apropria Kosovo de Uniunea Europeană, se arată într-un articol publicat luni de ziarul El Periodico.
Operaţiunea – care a inclus percheziţionarea sediului băncii şi a domiciliului lui Rexhepi şi a altor trei suspecţi – făcută de poliţie şi de membri Eulex, misiunea juridică şi de poliţie a UE, a investigat dări de mită, evaziune fiscală, trafic de influenţă şi spălare de bani.
Nu este prima dată când lupta anticorupţie ţinteşte atât de sus. În luna aprilie, biroul ministrului transporturilor, Fatmir Limaj, şi cunoscut constructor de drumuri a fost ţinta unei anchete a poliţiei.
Între 2007 şi 2009 s-au construit 1.000 de kilometri de drumuri cu participarea a numeroase companii şi la un cost de 170 de milioane de euro, a declarat Lawrence Marzouk publicaţiei en Balkan Insight. Anul trecut, Ministerul şi-a atras cea mai mare parte din bugetul de stat. Există bănuiala că a au existat fapte de corupţie în atribuirea unor contracte, cu implicarea a numeroşi funcţionari publici.
Kosovo nu este un loc deosebit de violent. Este destul de sigur. Adevărata problemă este crima organizată la scară mare care controlează traficurile ilegale şi se foloseşte de corupţie. Departamentul de stat al SUA asigură că toate drogurile din Afganistan cu destinaţia Europa tranzitează prin această mică ţară balcanică.
Potrivit unei relatări crude a realităţii acestei ţări cuprinsă într-un raport recent al International Crisis Group (ICG), la doi ani după ce Kosovo şi-a declarat independenţa există impresia generală că această ţară ‘este condusă de o elită politică fără de lege care controlează toate aspectele societăţii’.
Domnia legii se aplică în mod inegaĘ justiţia este slabă; poliţia, procuratura şi tribunalele acţionează dezorganizat cu o aplecare spre inmixiunea politică şi abuzul de putere, iar judecătorii prost plătiţi asistă demoralizaţi şi neputincioşi la o soluţionaree extrajudiciară a disputelor prin violenţă şi dare de mită. Fără a mai pune la socoteală haosul poliţial şi judiciar din nord, zona cu majoritate sârbă care refuză să recunoască guvernul de la Pristina.
Din 2008, guvernul lui Hashim Thaci a reuşit să piloteze tranziţia spre independenţă în mod paşnic păstrând moştenirea lăsată de UNMIK, Administraţia interimară a ONU. Totuşi, cum nota Richard Gowan în Consiliul European al Relaţiilor Externe, el ‘i-a dezamăgit şi îngrijorat pe prietenii din UE şi SUA permiţând corupţia’. În opinia sa, poliţia misiunii Eulex a fost la început excesiv de condescendentă, dar în ultimul timp a acţionat cu mai multă duritate. Arestarea lui Rexhepi este o dovadă a noii atitudini de fermitate.
Agenţia anticorupţie a primit anul trecut 175 de denunţări, cu 45 mai mult decât în anul anterior. Raportul ICG cuprinde şi părerile extinse că guvernul preferă un sistem judiciar slab: ‘O societate şi o economie descentralizate sunt o sursă ideală pentru corupţie’. Preferă şi mijloace de informare, sub supraveghere, de la care scapă doar ziarele Koha Ditore şi Zëri.
‘Pe o piaţă media limitată şi manipulată, sub controlul guvernului, radio-televiziunea publică RTK este stăpâna micilor ecrane’, notau Reporterii fără Frontiere săptămâna trecută. Între timp, posturile independente rezistă dar cu preţul autocenzurii, comună restului mass-media.