Externe

Curtea de Conturi semnalează vulnerabilități la 527 milioane euro, fonduri pentru Balcanii de Vest

Curtea de Conturi semnalează vulnerabilități la 527 milioane euro, fonduri pentru Balcanii de Vest

Curtea de Conturi Europeană (ECA) a identificat vulnerabilități majore în gestionarea a 527 de milioane de euro, fonduri alocate pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din Balcanii de Vest. Dincolo de cifre, raportul indică o lipsă acută de instrumente de monitorizare la nivelul Comisiei Europene, cu plăți eliberate mult peste stadiul fizic al lucrărilor.

Iar ineficiența alocării capitalului nu rămâne doar o problemă contabilă la Bruxelles. Întârzierile cronice ale acestor coridoare rutiere și feroviare blochează integrarea economică a regiunii, afectând direct și rutele comerciale ale României către sud-estul Europei. Banii publici sunt imobilizați în șantiere nefinalizate, generând un cost de oportunitate masiv pentru întregul bloc comunitar pe fondul eforturilor de extindere.

Deficiențe de monitorizare și riscuri de implementare

Proiectele vizate acoperă perioada 2015 – jumătatea anului 2025. Într-o analiză publicată recent de Euronews, se subliniază că executivul european s-a bazat aproape exclusiv pe creditorii internaționali pentru supravegherea lucrărilor. Această externalizare a controlului a dus la o deconectare între fluxurile de numerar și progresul real din teren.

Auditorii au verificat 12 proiecte specifice de infrastructură rutieră, feroviară și navală, însumând 341,6 milioane de euro, distribuite în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia. Toate proiectele examinate au înregistrat întârzieri, unele depășind doi ani față de graficul inițial.

„În ceea ce privește extinderea UE, o infrastructură bine dezvoltată este un pas către îndeplinirea criteriilor de aderare ale blocului. Proiectele de transport din Balcanii de Vest progresează prea lent pentru a conecta regiunea la UE în acest deceniu. Comisia ar trebui să îmbunătățească selecția, monitorizarea și sustenabilitatea proiectelor și să sporească vizibilitatea proiectelor de transport finanțate de UE în regiune.” – Laima Andrikienė, membru ECA responsabil de raport

Presiuni asupra viitoarelor finanțări

Dar cum se explică acest blocaj administrativ? Comisia a eliberat frecvent granturi forfetare care depășeau cu mult progresul real, pierzând astfel efectul de levier necesar pentru a forța respectarea termenelor de execuție. Din cele 43 de granturi de investiții aprobate în cele patru state auditate, doar șase erau finalizate până la jumătatea anului 2025.

„Comisia ar trebui să se asigure că instituțiile financiare principale furnizează dovezi privind capacitatea insuficientă a dezvoltatorului de proiect, conflictul de interese sau lipsa de asumare din partea beneficiarului și la nivel național.” – Raport ECA

Informațiile despre proiecte erau frecvent neactualizate, iar sistemele de raportare nu ofereau o imagine completă a realității din șantiere. În mai multe cazuri, proiectele tehnice au necesitat revizuiri după începerea lucrărilor.

„Având în vedere contribuțiile crescute la Cadrul de Investiții pentru Balcanii de Vest, ne așteptăm ca constatările noastre să îmbunătățească modul în care Comisia selectează, monitorizează și raportează proiectele WBIF finanțate de UE.” – Raport ECA

Executivul european trebuie să își revizuiască urgent mecanismele de auditare internă. Termenul asumat pentru finalizarea rețelei centrale de transport până în 2030 devine nerealist, iar lipsa unor măsuri corective stricte vulnerabilizează viitoarele tranșe de finanțare destinate regiunii.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Balcanii de Vest Comisia Europeană Curtea de Conturi Europeană infrastructura Laima Andrikienė