Economia Federației Ruse a înregistrat o contracție de 0,3% în perioada ianuarie-martie, marcând prima scădere de la începutul anului 2023, conform Ministerului Dezvoltării Economice. În același interval de timp, deficitul public a explodat la 60 de miliarde de dolari (51 de miliarde de euro), depășind astfel ținta stabilită pentru întregul an.
Semnalele de alarmă de la Kremlin
Inflația a rămas blocată la aproape 6%, în timp ce dobânda de referință a urcat la un nivel exorbitant de 14,5%. Și piața bursieră a pierdut teren începând din luna martie, în ciuda unei tendințe globale de creștere a acțiunilor. Mai mult, Banca Centrală de la Moscova a tras un semnal de alarmă privind lipsa acută de forță de muncă pe plan intern.
Cifrele vorbesc de la sine.
Până și președintele Vladimir Putin a recunoscut dificultățile evidente cu care se confruntă țara sa. Luna trecută, liderul rus a cerut echipei sale să explice „de ce traiectoria indicatorilor macroeconomici este în prezent sub așteptări” și să „ofere măsuri suplimentare menite să restabilească creșterea”.
Reacția Europei și presiunea pe sectorul energetic
Liderii europeni văd în aceste date o confirmare a strategiei lor economice. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat recent: „Da, sancțiunile au un efect mușcător asupra economiei ruse”. Oficialul european a subliniat că „Consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor.”
Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a punctat ferm că „economia Rusiei se scufundă în criză” și a cerut Kremlinului „să deschidă ochii la eșecul său”. Din Suedia, ministrul Finanțelor, Elisabeth Svantesson, a concluzionat simplu: „avem dreptate” și „sancțiunile funcționează”.
Dar cum se traduce această presiune la nivel practic? Într-o analiză detaliată publicată recent de Euronews, se arată că UE încearcă să convingă aliații din G7, în special Statele Unite, să impună o interdicție coordonată asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești, decizie menită să crească tarifele de transport și să erodeze profiturile. Măsura este momentan în așteptare din cauza perturbărilor energetice declanșate de închiderea Strâmtorii Hormuz. Această volatilitate a rutelor maritime globale nu rămâne fără ecou la noi în țară. Când prețul barilului fluctuează pe piețele internaționale din cauza blocajelor din Orientul Mijlociu, dumneavoastră resimțiți direct efectul la pompele de carburant din România, unde benzina și motorina reacționează aproape imediat la cotațiile globale.
Închiderea strâmtorii a adus Moscovei venituri neașteptate de 19 miliarde de dolari (16 miliarde de euro) din vânzările de petrol în martie, o creștere notabilă față de cele 9,7 miliarde de dolari (8,2 miliarde de euro) încasate în februarie. Bruxelles-ul vrea să inverseze tendința și să revină la scăderea constantă a prețului global al țițeiului Urals, observată înainte de închiderea Hormuz, folosind inclusiv atacurile cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei asupra facilităților rusești și reprimarea navelor din „flota fantomă”.
Un înalt diplomat al UE a explicat mecanismul: „Ceea ce vedem acum sunt două lucruri care joacă împreună: vedeți că Rusia trebuie să cheltuiască mulți bani pentru a-și menține efortul de război și vedeți că sancțiunile mușcă și au un efect. Durerea este resimțită mai acut”. Același oficial a adăugat retoric: „Vedeți vreo dorință din partea rusă de a se angaja în negocieri serioase? Eu nu. Deci, ceea ce trebuie să facem este să creștem presiunea din ce în ce mai mult.”
Izolarea financiară și costurile ascunse
Rusia a devenit cel mai sancționat stat din lume, transformându-se într-un paria pe piețele financiare. Aproximativ 300 de miliarde de dolari (260 de miliarde de euro) din rezervele sale sunt ferm imobilizate, în timp ce zeci de bănci au fost excluse din sistemele de plată de masă. Iar soluțiile de avarie reflectă disperarea momentului, Moscova bazându-se acum masiv pe yuanul chinezesc și pe platformele de criptomonede pentru a ocoli restricțiile. Activele lichide ale Fondului Național de Bunăstare s-au epuizat în mare parte pentru a acoperi deficitele anterioare.
Serviciile secrete occidentale suspectează că Moscova manipulează datele oficiale pentru a ascunde dificultățile. Față de această situație, guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a cerut public onestitate în raportare.
Să fim serioși, v-ați gândit vreodată cât de complicat devine să susții o întreagă industrie doar din resurse interne? Laura Solanko, consilier principal la Banca Finlandei, observă că sancțiunile au transformat Rusia „în mai multe moduri”, deși recunoaște că nu este „foarte fezabil” să separi complet presiunea sancțiunilor de cea a politicii de război.
„Accesul la piețele financiare globale este practic închis, ceea ce înseamnă că toate fondurile, atât pentru guvern, cât și pentru sectorul privat, trebuie găsite din surse interne. Monedele de facturare ale comerțului exterior s-au schimbat, sectorul bancar a dedolarizat atât activele, cât și pasivele, iar accesul la multe bunuri și provizii de înaltă tehnologie este restricționat”, a precizat Solanko. Ea a subliniat clar: „Toate acestea sunt costuri suplimentare pentru afaceri.”
Prețul uriaș al unei economii de război
La prima vedere, cifrele par să arate o rezistență de fier, dar lucrurile stau puțin diferit în realitate. Kremlinul a evitat o recesiune prelungită și o intrare în incapacitate de plată impunând o economie de război care consumă totul. În 2021, cheltuielile militare ale Rusiei se ridicau la 65 de miliarde de dolari, reprezentând 3,6% din PIB. Anul trecut, aceste cheltuieli au atins 190 de miliarde de dolari, adică 7,5% din PIB.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că economia rusă va crește cu 1,1% în 2026, la egalitate cu procentul de 1% prognozat pentru 2025. Rata este superioară proiecțiilor pentru cele mai mari economii din UE: Germania (0,8%), Franța (0,9%) și Italia (0,5%).
Numai că această creștere este artificială. Timothy Ash, cercetător asociat la Chatham House, explică fenomenul. „Economiile sancționate tind să reziste mult timp. Doar că nu o duc foarte bine, dar nu tind să se prăbușească”, afirmă expertul. „Putin știa că războiul se va întâmpla, așa că rușii au construit o mulțime de rezerve și și-au redus dependențele. Erau într-o poziție foarte puternică atunci când a început războiul.”
Totuși, redeschiderea Strâmtorii Hormuz reprezintă un „pericol real” odată ce prețurile petrolului vor scădea. „Aveți o economie cu două viteze: tot ceea ce este legat de complexul militar-industrial merge bine, iar celelalte sectoare merg mai puțin bine. Dacă te uiți la performanță, Rusia este aproape de recesiune, în ciuda prețurilor mai mari la energie”, detaliază Ash.
Analistul oferă o perspectivă tranșantă asupra echilibrului fragil de la Moscova: „Dacă aș fi la Kremlin, aș fi mai îngrijorat acum decât eram acum șase luni.”
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyA0 ar avea 80 km deschiși după inaugurarea a două loturi, estimată pentru 20 octombrie
BravonetAl Pacino va fi onorat la 86 de ani cu cea mai înaltă distincție a Sindicatului Actorilor
LylaScreeningul colorectal între 50-74 de ani începe cu FIT. Ce ai de făcut dacă rezultatul este pozitiv
Revista IoanaCum citești etichetele fără să confunzi „natural” sau „fără gluten” cu un aliment mai sănătos
News24Atacul ucrainean care a ucis un om la Sankt Petersburg a incendiat o rafinărie
Dolce SportDavidovich Fokina explică revenirea din finala de la Shanghai prin avantajul fizic și încredere
