O autoritate greacă independentă care investighează naufragiul mortal de la Pylos pune întrebări, opt luni mai târziu, cu privire la faptul că paza de coastă greacă a fost însărcinată să efectueze operațiuni de căutare și salvare.
În opinia sa, „Luați de la sine înțeles că operațiunea a fost o operațiune de căutare și salvare”, a declarat miercuri (14 februarie) Andreas Pottakis, ombudsmanul grec, în fața deputaților europeni din comisia pentru libertăți civile.
„Unul dintre lucrurile pe care ombudsmanul grec le investighează este dacă paza de coastă greacă a întreprins de fapt o operațiune de căutare și salvare sau nu”, a adăugat el.
Aceste comentarii vin în urma acuzațiilor potrivit cărora o navă de patrulare grecească a răsturnat Adriana, ucigând peste 600 de persoane, în încercarea sa de a remorca nava de pescuit supraaglomerată spre Italia pe 14 iunie 2023.
O operațiune de salvare a fost lansată abia după ce oamenii au ajuns în apă, grecii negând orice abatere, pe fondul afirmațiilor, contestate între timp, potrivit cărora oamenii de la bord nu au vrut să fie ajutați.
Dar comentariul lui Pottakis pare să sugereze că a existat o mișcare deliberată a autorităților grecești de a se eschiva de la responsabilitățile lor, punând în pericol viețile a sute de oameni.
Nava de patrulare grecească trimisă la fața locului, înainte de scufundare, avea la dispoziție doar 43 de veste de salvare. Asta deși la 13 iunie a fost anunțat că la bord se aflau cel puțin 750 de persoane, inclusiv doi copii morți, precum și bebeluși bolnavi.
Paza de coastă greacă avea să afirme, de asemenea, mai târziu, că camerele extrem de sofisticate ale navei de patrulare montate pe catargul navei au fost oprite.
Și urmează un palmares de manevre similare de remorcare a gărzii de coastă grecești, acuzată că a tras plute în apele dintre insulele grecești și coasta turcă.
Fără responsabilitate
Dar, de asemenea, vine pe fondul unei alarme crescânde privind ritmul de melc al unei anchete a tribunalului naval grec privind rolul gărzii de coastă grecești, precum și viteza cu care o anchetă penală separată privind nouă supraviețuitori egipteni care acum se confruntă cu condamnări pe viață pentru acuzații de contrabandă.
Tribunalul naval se află încă în etapele preliminare ale anchetei sale, după ce a așteptat până în decembrie pentru a cita martori. Și a fost nevoie de câteva luni până când instanța a solicitat telefoanele mobile ale ofițerilor gărzii de coastă aflați pe barca de patrulare la locul scufundării.
De asemenea, crește teama că tribunalul naval va renunța cu totul la investigație dacă cei nouă egipteni vor ajunge la închisoare, punând întrebări legate de responsabilitate asupra unei autorități grecești cu un istoric de abuzuri.
Astfel, „Dacă cei nouă egipteni vor fi găsiți vinovați, tribunalul naval va închide pur și simplu cazul?”, a declarat Judith Sunderland de la Human Rights Watch.
Concret, audierea de miercuri din Parlamentul European a fost, de asemenea, prima dată când Pottakis a fost chemat să abordeze problema în public, menționând că parlamentul grec nu a organizat niciodată un astfel de eveniment privind naufragiul din Pylos.
În afirmaţiile sale, „Faptul că eu continui ancheta înseamnă că există deja constatări”, a mai spus el, fără a preciza, dat fiind secretul anchetei.
Comisia Europeană spune că face presiuni pentru ca anchetele judiciare din Grecia să fie finalizate. Dar și aceasta a întâmpinat probleme.
Curtea navală greacă desconsideră Comisia Europeană
La rândul său, Beate Gminder, directorul general interimar al Comisiei Europene pentru afaceri interne, spune că a fost ignorată de tribunalul naval grec după ce i-a fost refuzată o cerere de întâlnire.
Și agenția UE de pază a frontierelor, Frontex, a fost, de asemenea, criticată pentru că nu a făcut suficient pentru a asigura siguranța sutelor de persoane care au sfârșit prin a muri.
Un raport de incident grav privind Pylos, întocmit de ofițerul responsabil cu drepturile fundamentale al Frontex, dezvăluit de postul de presă Euractiv, a evidențiat deficiențele.
Acesta a remarcat că agenția cu sediul la Varșovia ar fi trebuit să fie mai proactivă și să emită o alertă de tip mayday. Dar, de asemenea, a dat vina pe greci, observând că aceștia „nu au reușit să declare în timp util o căutare și o salvare”.
În plus, Emily O’Reilly, Ombudsmanul European, urmează să publice propria anchetă privind modul în care Frontex a gestionat naufragiul de la Pylos.
„Frontex nu funcționează într-un vid și înțelegerea sistemului în care este încorporată este vitală pentru a răspunde la întrebarea cum s-a întâmplat acest lucru”, a declarat ea.
Investigația ei urmează să fie publicată în termen de 10 zile.
Sursa: euobserver.com
