Refugiații din Ucraina vor să se întoarcă acasă?

De regulă, este general acceptat faptul că, cu cât refugiații stau mai mult timp în afara țării lor de origine, cu atât este mai puțin probabil să se întoarcă. Dar în cazul Ucrainei lucrurile arată puțin diferit.

La doi ani după ce au fost forțați să își părăsească locuințele din cauza invaziei rusești, un număr semnificativ din cele opt milioane de ucraineni strămutați continuă să își exprime o hotărâre puternică de a se întoarce.

În cadrul unui document de cercetare al BERD, se analizează sondajele privind intențiile ucrainenilor refugiați în Europa de a se întoarce sau de a se integra.

Astfel, mai puțin de unul din zece intenționează să se stabilească definitiv în afara Ucrainei. În schimb, marea majoritate intenționează să se întoarcă fie foarte curând (7,6 %), fie când va fi sigur (59,0 %).

Începerea unui loc de muncă în țările gazdă, reprezintă adesea un punct de cotitură, deoarece refugiații încep să planifice o viață diferită într-un loc nou, nu a avut niciun impact asupra aspirațiilor lor. Nici considerentele socio-economice sau vârsta nu au avut. În timp ce înainte de război mulți ucraineni doreau să emigreze, conflictul le-a întărit sentimentul de identitate națională.

Faptul că ei continuă să tânjească după casă nu este, probabil, surprinzător, având în vedere viețile dificile pe care mulți dintre ei le duc în timp ce sunt plecați.

Un sondaj realizat de Organizația Internațională pentru Migrație sugerează că doar o cincime dintre femeile refugiate din Polonia sunt angajate, în timp ce alte 30 de procente sunt în căutarea unui loc de muncă. Acest lucru se întâmplă în ciuda sprijinului larg acordat de Polonia pentru ocuparea forței de muncă pentru refugiații din Ucraina. În alte țări gazdă, ratele de ocupare a forței de muncă sunt probabil chiar mai mici. Ca urmare, mulți se confruntă cu dificultăți financiare.

Cu toate acestea, doar pentru că refugiații doresc să se întoarcă, nu înseamnă că o vor face, în curând.

Pentru a le permite acest lucru, sunt necesare două lucruri. Unul este sentimentul de siguranță citat de mulți, care va depinde de evoluția războiului.

Celălalt este o economie rezistentă. În ceea ce privește economia, cu ajutorul finanțării externe, Ucraina a făcut până în prezent o treabă excelentă de consolidare a economiei sale în ciuda războiului, stabilizând PIB-ul și reducând inflația de la 25 % la obiectivul său de cinci procente.

Cu toate acestea, economia ucraineană – și, odată cu ea, efortul din timpul războiului de acum, precum și redresarea pe termen lung – depinde în mare măsură de disponibilitatea capitalului uman în țară. Așadar, atragerea refugiaților să se întoarcă este un element cheie în planificarea guvernamentală. La nivel politic, lucrăm cu autoritățile la o serie de măsuri pentru a promova rezistența capitalului uman.

Există alți câțiva factori cruciali care vor determina dorința și capacitatea oamenilor de a se întoarce.

Unul dintre aceștia este reprezentat de politicile de pe piața muncii care asigură o alocare eficientă a capitalului uman, fie prin cartografierea și planificarea competențelor, fie prin îmbunătățirea serviciilor de intermediere a locurilor de muncă (punerea în legătură a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă cu locurile de muncă vacante).

Un al doilea aspect este recunoașterea calificărilor, în special din țările UE, pentru a permite ucrainenilor care au dobândit competențe și calificări în afara Ucrainei să le poată folosi în activitatea lor profesională.

Femeile și copiii pe primul loc

O a treia – în cadrul categoriei largi de asigurare a unei locuințe, a securității și a infrastructurii adecvate – este furnizarea de îngrijire, în special de îngrijire a copiilor, având în vedere că majoritatea refugiaților sunt femei și copii. Există argumente solide pentru ca guvernul să acorde prioritate acestor acțiuni.

Cu atât de multe milioane de persoane plecate în străinătate sau strămutate, capitalul uman este deficitar. Refugiații, împreună cu cele șase milioane de persoane strămutate în interiorul Ucrainei după ce au fugit din focarele de război, reprezintă 35 % din populația de 40 de milioane de locuitori ai Ucrainei de dinainte de război, toți trăind acum departe de casele lor.

Dintre femeile ucrainene din patru care trăiesc acum în afara țării, nouă din zece erau angajate înainte de a fugi. Ca urmare a războiului, numărul total de locuri de muncă din Ucraina a scăzut cu 3,5 milioane. Dintre cei care au părăsit forța de muncă în primele zile ale războiului, 2,7 milioane au fost femei, în principal din sectorul privat. Pierderea acestora a contribuit la scăderea cu 30% a PIB-ului pe care Ucraina a suferit-o după ce Rusia a invadat-o în 2022 (deși PIB-ul și-a revenit puțin – cu 5% – în 2023).

Persoanele care se întorc ar aduce un impuls nu doar pentru a stimula afacerile, ci și pentru a-și reconstrui viețile – abordând necesitatea de a repara apartamentele, de a pune în funcțiune școlile și spitalele, de a repara drumurile și tot restul pachetului copleșitor de nevoi cu care se confruntă țara, atât acum, cât și după război.

Întoarcerea lor ar aduce o injecție binevenită de capital uman în economie, readucând competențele necesare la locul de muncă și stimulând productivitatea sectorului privat.

Sursa: euobserver.com

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaCum alegi rolele termice pentru păr fin, des sau lung și de ce sunt recomandate aproximativ 15 minuteRevista IoanaCartofii prăjiți, asociați cu un risc cu 15% mai mare de ficat gras. Ce să limiteziNews24Alexandru Nazare leagă o posibilă indexare a pensiilor din 2027 de acordul asupra bugetuluiDolce SportRomânia caută primele puncte cu Bosnia și Herțegovina, sub arbitrajul portughezului Luís GodinhoGetPonyNoul Alpine A110 debutează electric în 2027, dar platforma este pregătită și pentru un motor termic