România, pe ultimul loc în evaluarea politicilor de mediu a Comisiei Europene

Probleme majore în gestionarea mediului

Comisia Europeană a publicat recent Evaluarea din 2022 privind implementarea politicilor de mediu în România, evidențiind o situație alarmantă: țara noastră se află pe ultimele locuri la mai multe capitole esențiale. Această evaluare subliniază riscurile semnificative de amenzi pentru neconformități și impactul negativ asupra sănătății publice și serviciilor de mediu, care afectează calitatea vieții cetățenilor.

Finanțări europene insuficient utilizate

România beneficiază de fonduri europene pentru mediu echivalente cu 1.11% din PIB, însă raportul arată că dificultățile administrative și problemele legate de absorbția acestor fonduri împiedică utilizarea eficientă a resurselor disponibile. De asemenea, se menționează că autoritățile întâmpină obstacole în stabilirea priorităților și planificarea acțiunilor necesare.

În contextul discuțiilor la nivel european despre ecoinovare și economia circulară, România continuă să se confrunte cu probleme grave precum gestionarea ineficientă a gunoaielor, poluarea apelor și aerului toxic.

Biodiversitate sub amenințare

Un alt aspect important este biodiversitatea. România trebuie să îndeplinească obiectivele Uniunii Europene privind protecția a 30% din suprafața terestră și maritimă, inclusiv măsuri stricte pentru conservare. Acestea includ integrarea coridoarelor ecologice și refacerea ecosistemelor degradate.

Emisiile de gaze cu efect de seră rămân ridicate

Deși economia românească prezintă o creștere constantă, aceasta nu este susținută prin practici sustenabile. Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră rămâne dublu față de media europeană. Ca stat membru al Uniunii Europene şi semnatar al Acordului de la Paris, România are ca obiectiv reducerea emisiilor cu 55% până în anul 2030 comparativ cu nivelurile din 1990.

Concluzii ale raportului Comisiei Europene

Analiza Comisiei Europene scoate la iveală mai multe deficiențe critice:

  • Reciclare insuficienta: Progrese limitate în reciclare şi compostare; plan național depasit.
  • Gestionarea apelor: Lipsa avansurilor semnificative în tratarea apelor uzate.
  • Calitatea aerului: Depasiri ale normativelor pentru particule fine si dioxidul de azot; lipsa unui programme național adoptat pentru controlul poluării atmosferice.
  • Arii protejate: Multe situri Natura 2000 sunt doar formale fără o gestionare reala.
  • Reforma forestierã necesară: Strategia forestierã modernã este supusã dezbaterii publice dar deciziile sunt luate înainte ca aceasta să fie adoptată.
  • Acces limitat la fondurile UE: Utilizarea slabǎ a resurselor financiare destinate mediului si climei.
  • Guvernanță deficitarã: Acces redus la informații si participarea publicului in procesul decizional sunt încă problematice.

Raportul complet poate fi consultat aici.Activitățile menționate fac parte din proiectul „Guvernanță participativǎ prin implicarea societǎții civile in protecția naturii din Romania”, derulat prin Federația Coaliția Natura 2000 împreunǎ cu Asociația Pro Democrația Club Brașov şi sprijinit financiar prin Active Citizens Fund românia.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
politici de mediu politici ecologice Uniunea Europeană