Un coleg se oprește în mijlocul unei fraze, își pierde echilibrul și cade. În câteva secunde, o sală plină de oameni obișnuiți să ia decizii rapide în fața unui tabel sau a unui buget rămâne încremenită. Situația este rară, dar nu imposibilă, iar în astfel de momente contează mai mult decât orice organigramă ce știe fiecare dintre cei prezenți să facă în primele minute.
Datele arată că majoritatea nu știe. Potrivit unui studiu realizat în iunie 2026, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.000 de respondenți cu vârste între 16 și 70 de ani, din mediul urban și rural, cu o marjă de eroare de 3,1%, 82% dintre români sunt nesiguri sau spun clar că nu ar avea cunoștințele necesare pentru a acționa într-o urgență, iar aproape tot atâția nu au parcurs niciodată un curs de prim ajutor. Doar 18% au făcut un astfel de curs, iar majoritatea acum peste cinci ani. Într-o echipă de zece colegi, asta înseamnă că, statistic, doar doi au urmat vreodată un curs de prim ajutor, iar unul dintre ei, cel mai probabil, nu și-a reîmprospătat cunoștințele de ani buni.
Primele minute, în doi pași
Dacă un coleg este căzut, nu răspunde și nu respiră normal, regula este simplă: se sună imediat la 112, se începe masajul cardiac, cu palmele în centrul pieptului, apăsând ferm și rapid, în ritmul de 100-120 de compresii pe minut, aproximativ două pe secundă, și se aduce defibrilatorul, dacă există unul în clădire. Manevrele continuă până la sosirea echipajului.
Nu orice prăbușire este un stop cardiac. La birou se poate întâmpla și o criză convulsivă, iar reacția corectă este alta. Specialiștii în neurologie explică faptul că acordarea primului ajutor imediat începe cu protejarea persoanei: este așezată pe o suprafață sigură, obiectele dure sunt îndepărtate, iar sub cap se pune ceva moale. Nu se încearcă oprirea mișcărilor și nu se introduce nimic în gură. Criza se cronometrează, iar după ce mișcările se opresc, colegul este întors pe o parte, ca să respire liber, și nu este lăsat singur până își revine complet.
Majoritatea crizelor se încheie singure în câteva zeci de secunde sau minute. Se sună la 112 dacă criza durează peste 5 minute, dacă persoana are criza succesive, dacă s-a lovit puternic, dacă persoana este gravidă sau este cunoscută cu diabet ori o afecțiune cardiacă.
Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă obligă angajatorii să prevadă măsuri de prim ajutor, dar între obligația formală și o echipă care știe să reacționeze este o distanță lungă. Câteva decizii o reduc fără costuri mari: un număr de angajați instruiți în fiecare departament, cursuri repetate periodic, pentru că abilitățile se pierd dacă nu sunt exersate, un defibrilator într-un loc vizibil, cunoscut de toți, și numerele de urgență afișate la intrare.
Pentru manageri, educația medicală de bază este o componentă a culturii organizaționale, la fel ca protecția datelor sau siguranța la incendiu. Nimeni nu speră să o folosească, dar, în ziua în care este nevoie de ea, un birou în care cineva sună la 112, altcineva aduce defibrilatorul și un al treilea ține ritmul compresiilor are șanse reale să salveze o viață, spre deosebire de unul paralizat de surpriză.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News