Companiile din România au la dispoziție mai puțin de doi ani pentru a-și restructura complet sistemele de salarizare, sub amenințarea unor sancțiuni de până la 30.000 de lei. Ministerul Muncii a publicat proiectul de act normativ care interzice secretul salarial la interviuri și la birou.

Dincolo de cifre, impactul operațional este masiv pentru departamentele de resurse umane. Angajatorii pierd asimetria informațională în negocieri, fiind obligați să justifice obiectiv orice diferență de remunerare pentru muncă de valoare egală, altfel riscă procese costisitoare și daune-interese.

Până acum, confidențialitatea veniturilor era o clauză standard în aproape orice contract de muncă din mediul privat românesc. Numai că lucrurile se schimbă radical odată cu obligativitatea transpunerii legislației europene privind transparența.

Reguli noi la interviuri și obligații de raportare

Conform datelor oficiale, Directiva 970/10-mai-2023 trebuie integrată în legislația națională până la data de 07.06.2026, vizând articolul 34 alineatul 1. Așa cum arată informațiile publicate recent de Economica, candidatul va afla nivelul salarial încă din faza de recrutare, iar angajatorul primește interdicția de a solicita istoricul salarial al acestuia.

„Directiva are ca scop asigurarea unor cerințe minime pentru respectarea principiului de remunerare între femei și bărbați pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare («principiul egalității de remunerare»), precum și interzicerea discriminării, în special prin transparență salarială” – Răzvan Popescu, avocat

Dar ce înseamnă asta concret pentru o firmă cu peste 100 de angajați?

E drept că implementarea aduce costuri administrative suplimentare. Aceste companii vor raporta obligatoriu autorităților toate diferențele de remunerare. Dacă decalajul dintre femei și bărbați depășește pragul de 5%, managementul trebuie să adopte măsuri corective în consultare cu angajații.

Sancțiuni financiare și litigii de muncă

Cifrele vorbesc de la sine.

Orice angajat va putea cere în scris nivelurile medii de salarizare, defalcate pe sexe. Iar răspunsul trebuie furnizat în maximum 30 de zile lucrătoare. Amenzile pleacă de la 10.000 de lei și ajung la 30.000 de lei pentru abateri repetate.

„În cazul unor fapte discriminatorii, angajatorii pot fi obligați la repararea integrală a tuturor prejudiciilor cauzate angajaților” – Răzvan Popescu, avocat

Instanțele de judecată primesc o marjă largă de apreciere. Acestea pot dicta plata retroactivă a diferențelor, despăgubiri pentru oportunități pierdute și chiar daune-interese morale.

Până la urmă, adaptarea la noile cerințe de conformitate testează direct flexibilitatea bugetelor corporative. Implementarea devine obligatorie cel târziu în iunie 2026, iar departamentele financiare trebuie să calculeze încă de pe acum impactul nivelării grilelor salariale asupra fluxului de numerar.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
angajati Ministerul Muncii Răzvan Popescu salarii social Uniunea Europeană