Pentru anumite utilizări ale inteligenței artificiale (AI), companiile din România au obligații de transparență după 2 august 2026, iar unele reguli pot fi urmărite prin mecanisme de verificare și sancționare. Amânarea cerințelor principale pentru anumite sisteme considerate cu risc ridicat nu le exonerează de regulile deja în vigoare.
AI Act, denumirea Regulamentului european 2024/1689, are un calendar etapizat, explică Playtech. Pentru o firmă, stabilirea obligațiilor depinde de utilizarea efectivă a aplicației și de poziția ocupată în relația cu furnizorul, nu doar de data achiziției sau de denumirea comercială a produsului.
Utilizarea aplicației stabilește ce trebuie evaluat
Redactarea unui anunț de angajare și evaluarea candidaților sunt utilizări diferite, chiar dacă ambele implică AI. Încadrarea juridică ține de destinația sistemului, de contribuția sa la decizie și de criteriile regulamentului. Prezentarea produsului ca asistent ori descrierea rezultatelor drept orientative nu înlocuiesc această evaluare.
Amânările din AI Act lasă în vigoare obligațiile referitoare la protejarea datelor personale, combaterea discriminării și protecția consumatorilor. Un angajator care introduce un program pentru recrutare trebuie să respecte în continuare regulile privind datele candidaților, chiar dacă anumite cerințe speciale pentru sistem se aplică ulterior.
Inventarul intern trebuie să includă atât aplicațiile cumpărate separat, cât și funcțiile AI activate în programele deja folosite. Evaluarea se actualizează când se modifică utilizarea: un serviciu pornit pentru redactare poate primi ulterior acces la documente sau un rol în luarea deciziilor.
În exemplul unui magazin online, asistentul care oferă inițial informații despre livrare poate primi apoi acces la comenzi și posibilitatea de a propune rezolvări pentru reclamații. Aspectul interfeței poate rămâne aproape neschimbat, deși datele accesate și efectele răspunsurilor diferă. Extinderea funcției cere reevaluarea limitelor, informării și responsabilităților înainte de activare, inclusiv când este livrată printr-o actualizare obișnuită.
Calendarul separă interdicțiile existente de cerințele amânate
Regulamentul 2026/1744, numit Digital Omnibus on AI, a intrat în vigoare la 27 iulie 2026 și a modificat calendarul. Principalele repere sunt:
- Din 2 februarie 2025 se aplică interdicțiile inițiale pentru practici încadrate ca inacceptabile.
- Din august 2025 au început obligațiile destinate furnizorilor de modele de uz general, cu prevederi tranzitorii.
- La 2 august 2027 ajunge termenul specific pentru furnizorii ale căror modele de uz general au fost comercializate înainte de 2 august 2025.
- La 2 decembrie 2027 se aplică principalele cerințe pentru sistemele cu risc ridicat încadrate în anexa III, unde intră anumite utilizări din recrutare, educație și accesul la servicii esențiale.
- La 2 august 2028 este termenul pentru categoria asociată produselor reglementate din anexa I.
Data lansării pe piață trebuie consemnată în evaluare. Un model comercializat anterior poate beneficia de o tranziție specifică, iar versiunea utilizată în prezent nu primește automat regimul unui produs nou.
Informarea clientului și marcarea tehnică au funcții diferite
Articolul 50 cere furnizorilor de sisteme destinate interacțiunii directe cu oamenii să asigure informarea acestora despre folosirea AI. Excepția privește situațiile în care natura artificială a interacțiunii este evidentă în contextul definit de regulament.
Pentru un chatbot de pe site, informarea trebuie analizată în momentul conversației cu utilizatorul. O precizare greu de găsit într-o politică generală poate să nu fie suficientă. Contractul și configurarea interfeței trebuie să țină cont de responsabilitățile diferite ale furnizorului și ale firmei utilizatoare, mai ales dacă interlocutorul digital este prezentat ca un angajat real.
În cazul conținutului generat, marcarea tehnică permite identificarea automată a originii artificiale. Informarea persoanei care vede imaginea sau ascultă înregistrarea este o cerință distinctă, aplicabilă în situațiile prevăzute legal. Un semnal detectabil de un program nu este neapărat vizibil publicului, iar o etichetă adăugată manual nu acoperă singură obligația tehnică a furnizorului.
Pentru deepfake-uri, adică imagini ori înregistrări artificiale prezentate ca autentice, există cerințe de dezvăluire a originii, cu particularități pentru creațiile artistice, satirice sau fictive.
Textele despre subiecte de interes public pot beneficia de o excepție condiționată: verificare de către o persoană ori control editorial, împreună cu asumarea răspunderii editoriale. Această excepție nu se transferă automat fotografiilor sau înregistrărilor.
O agenție sau o publicație trebuie, astfel, să trateze distinct textul verificat editorial, fotografia sintetică prezentată ca document și vocea clonată. O mențiune generală despre folosirea AI în subsolul site-ului nu acoperă fiecare situație.
Eticheta privind originea artificială nu confirmă exactitatea informației și nici acordul persoanei pentru utilizarea imaginii sau vocii sale. Verificarea conținutului și a drepturilor persoanelor implicate rămâne separată de informarea publicului.
Controlul poate cere documente și corecții înaintea unei amenzi
Comisia Europeană exercită, prin AI Office, competențe asupra modelelor de uz general și asupra anumitor sisteme din aria sa de supraveghere. Alte sisteme revin autorităților naționale, conform cadrului aplicabil. Supravegherea utilizărilor din companii nu aparține unei singure instituții europene.
Pentru entitățile aflate în competența AI Office, verificările pot presupune cererea de informații și documente, evaluarea modelelor și solicitarea unor corecții. Regulamentul permite și restricții, în condițiile stabilite. Explicațiile privind funcționarea și respectarea regulilor trebuie susținute cu elemente verificabile, nu doar cu prezentarea comercială a produsului.
În cazul furnizorilor de modele de uz general, plafonul amenzii pe care o poate aplica Comisia este de 15 milioane de euro sau de 3% din cifra de afaceri realizată anual la nivel mondial. Se ia în considerare valoarea mai mare, în condițiile legii. Aceste limite privesc categoria respectivă de furnizori și nu reprezintă penalități automate pentru fiecare eroare.
În România, comunicarea ANCOM din 24 iulie 2026 consemna propunerea ca instituția să primească un rol de supraveghere și necesitatea legislației naționale pentru verificări și sancțiuni. Poziția descria situația de la acea dată; o pagină informativă sau un memorandum nu ține locul actului care atribuie efectiv competențe și stabilește proceduri.
Persoanele afectate trebuie să îndrepte sesizarea către autoritatea competentă pentru sistemul și problema reclamate. Căile privind datele personale, protecția consumatorului sau contestarea unei decizii nu sunt înlocuite automat de AI Act. Obiectul reclamației determină traseul relevant.
Responsabilitățile trebuie delimitate în contracte și proceduri
O companie poate fi utilizator într-un proiect și furnizor în altul. Dezvoltarea unui produs comercializat sub marca proprie poate modifica analiza rolului său. Afirmația comercială că un produs respectă AI Act nu echivalează cu o certificare care acoperă orice utilizare.
Pentru organizarea activității, evaluarea trebuie transpusă în măsuri concrete:
- Solicitarea de informații de la furnizor despre funcții, limite, transparență și schimbările aduse prin actualizări.
- Stabilirea datelor care pot fi introduse în aplicație, a persoanei care verifică rezultatele și a situațiilor în care intervine cineva cu pregătirea necesară.
- Adaptarea instruirii la activitate: generarea imaginilor și interpretarea rezultatelor despre clienți cer pregătire diferită.
- Păstrarea unor dovezi proporționale privind evaluările, deciziile și corecțiile, fără arhivarea inutilă a conversațiilor sau a datelor personale.
Articolul 4 prevede măsuri pentru dezvoltarea competențelor privind AI, în raport cu pregătirea angajaților și contextul utilizării. Cerința nu constă în garantarea unui nivel identic pentru fiecare persoană. Documentele interne trebuie să permită urmărirea deciziei și a motivelor ei, nu doar existența unei politici generale.
Următorul termen este 2 decembrie 2026. Tranziția privește strict marcarea cerută de articolul 50 alineatul 2 pentru sistemele generative lansate pe piață înainte de 2 august 2026; celelalte obligații de transparență nu sunt suspendate prin această prelungire.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaVoucherele de 800 de lei pentru vacanță în 2026. Ce verifici înainte să rezervi o tabără pentru adulți
Revista IoanaCum închei o zi solicitantă fără să rămâi conectată la serviciu. Un psiholog explică ce poți încerca
News24Miruță spune că avioanele românești au doborât o dronă la 150 de metri de Neptun Deep
Dolce SportNovak Djokovic are trei variante la Paris pentru a-l depăși pe Jodar în cursa pentru Torino
GetPonyChery Tiggo 7 concurează cu Dacia Bigster în Franța prin preț mai mic și putere mai mare
BravonetNadia Comăneci spune că îi va fi greu să plece de la filmările „Românii au talent”
