România atrage 8 miliarde de euro din investiții străine în 2026

Intrările de capital străin în România au închis anul trecut la peste 8 miliarde de euro, marcând o revenire puternică ce propulsează piața locală pe locul 9 în Europa și pe poziția 28 la nivel global în topul atractivității investiționale. Față de ediția precedentă a clasamentului, saltul este unul mare, în condițiile în care 51% dintre liderii de companii din întreaga lume vizează o expansiune internațională în acest an.

Dincolo de cifrele brute, miza reală a acestei repoziționări este finanțarea deficitului de cont curent și menținerea ratingului suveran la nivelul „BBB-” (investment grade). O economie care atrage capital productiv în industrie și logistică își reduce vulnerabilitatea la șocurile externe, mai ales într-un context în care pachetele fiscale adoptate anul trecut au crescut deja costurile operaționale și au erodat marjele de profitabilitate ale companiilor locale.

în Europa Centrală

Iar o privire retrospectivă arată o consolidare clară a pieței. Între 2014 și 2024, soldul cumulat al investițiilor străine directe (ISD) s-a dublat, urcând de la 62 de miliarde de euro la 125 de miliarde de euro. Această acumulare s-a produs în ciuda contracției fluxurilor din 2023 și prima jumătate a lui 2025.

Într-o analiză publicată recent de Economica, se detaliază cum România a depășit state cu o tradiție consolidată în atragerea capitalului, precum Portugalia, Elveția, Belgia și Grecia. Profilul investitorilor este predominant european, cu o prezență activă din Polonia, Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia și Ucraina. E drept că doar 10% dintre liderii de companii care au menționat România provin din afara Europei, ceea ce indică o dependență majoră de proximitatea geografică.

Companiile poloneze, care în urmă cu cinci ani vizau Germania sau Marea Britanie, se orientează acum masiv spre piața românească, jucători precum Zabka, Maspex, Polenergia sau Elemental Holdings având deja o amprentă locală.

„Aceste date confirmă o tendință pe care o observăm și din interacțiunile directe cu investitorii: România nu mai este o opțiune exotică, ci una strategică.” – Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România

Costurile ascunse și vulnerabilitățile structurale

Dar cum se traduce asta în economia reală? Distribuția sectorială relevă un profil industrial solid, cu focus pe industria prelucrătoare, inginerie, retail, sectorul bancar și logistică. Paradoxal, sectorul tehnologiei nu este o prioritate pentru investitori, deși ecosistemul IT local are forță de muncă specializată.

Pe plan intern, percepția mediului de afaceri rămâne nuanțată. Birocrația, povara de reglementare, lipsa de transparență și infrastructura deficitară sunt factori care erodează competitivitatea. Singurul avantaj competitiv recunoscut unanim rămâne disponibilitatea forței de muncă adecvate. În paralel, jumătate dintre directorii generali din România plănuiesc investiții internaționale în următoarele 12 luni către piețe precum Germania, Polonia, SUA sau Moldova, o mișcare esențială pentru îmbunătățirea balanței de plăți.

Perspectiva pe termen mediu rămâne însă strict condiționată de disciplina bugetară. Cu o creștere economică prognozată de S&P la 2,5% abia pentru 2027, după o perioadă de stagnare anticipată pentru 2026, testul real va fi finalizarea implementării PNRR și o potențială aderare la OCDE în acest an. Până atunci, rămâne de văzut dacă instabilitatea guvernamentală va amâna din nou reformele structurale de care depinde menținerea acestui flux de capital.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News