O scădere lunară de 3.000-4.000 de lei, exact în specialitățile critice, mută discuția despre noua lege a salarizării din zona economiilor bugetare spre riscul operațional pentru spitale. Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, susține că proiectul afectează ATI, Urgența, Chirurgia și Cardiologia, adică segmentele unde deficitul de personal are un cost imediat în capacitatea de tratament.
Consecința imediată, în evaluarea sa, este un nou val de plecări din sistem, iar amploarea reducerii explică avertismentul. Pentru medicii din aceste specialități, tăierea de 3.000-4.000 de lei pe lună ar însemna o reducere directă a veniturilor într-un moment în care spitalele publice funcționează deja cu personal insuficient, iar posturile rămân blocate.
„Imaginați-vă că salariile pentru medicii ATI, de exemplu, scad între 3.000-4.000 de lei în anumite situații. Va exista un exod al medicilor din anumite specialități: ATI, urgență, chirurgie, cardiologie, fără precedent.”
Riscul economic nu se oprește la statul de plată. Dacă specialiștii părăsesc sistemul public sau migrează în afara țării, spitalele pierd exact personalul care susține secțiile cu cea mai mare presiune de activitate. Costul se transferă în timpi de așteptare mai mari, intervenții amânate și presiune suplimentară pe bugetul public de sănătate și pe asigurările private. Orice economii salariale obținute prin lege pot fi anulate de costul reangajării personalului sau de incapacitatea spitalelor de a livra servicii.
Impactul legii salarizării asupra fondurilor europene
Proiectul noii legi a salarizării unitare este o reformă asumată prin PNRR, necesară pentru deblocarea unor fonduri europene. Adoptarea sa a fost amânată din lipsă de consens politic, iar întârzierea menține atât presiunea pe calendarul de reforme, cât și incertitudinea asupra efectelor financiare reale în sănătate.
Rogobete contestă și ideea că problema centrală a spitalelor ar fi ponderea salariilor în bugete. Potrivit Libertatea, fostul ministru susține că presiunea vine din subfinanțarea serviciilor medicale de către CNAS, în condițiile în care decontarea se face la tarife din 2016, iar spitalele operează cu costuri din 2026. În această logică, reducerea veniturilor medicilor nu corectează cauza dezechilibrului, ci mută ajustarea pe resursa umană.
„Dacă premierul demis și-ar dori să facă cu adevărat o reformă, reforma ar fi la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Dacă ar crește tarifele și le-ar adapta la anul 2026, iar spitalele ar fi plătite la costurile de astăzi, nu de acum 10 ani, automat acest procent se va reduce și lucrurile vor intra în normal.”
Miza este imediată pentru managerii de spitale: fără posibilitatea de a ocupa posturi, presiunea de activitate rămâne pe echipele existente, chiar și în unități unde, potrivit fostului ministru, în UPU și în secțiile ATI sunt consultați până la 300 de pacienți pe zi.
„Am semnat 2.000 de certificate de medic specialist pentru cei care au terminat rezidențiatul anul trecut. În prezent, acești medici sunt șomeri.”
Punctele care schimbă calculul financiar pentru spitale
Pentru administratorii de unități medicale, două variabile contează simultan: reducerea de venituri de 3.000-4.000 de lei pentru specialitățile critice și blocajul de personal. Prima crește riscul de plecare, a doua împiedică înlocuirea rapidă.
A doua temă este sursa dezechilibrului de cash-flow. Rogobete plasează problema în diferența dintre tarifele decontate de CNAS și costurile curente ale spitalelor. Dacă această evaluare stă la baza negocierii viitoare, atunci presiunea bugetară nu se va vedea doar în cheltuieli de personal, ci și în sustenabilitatea modelului de finanțare a serviciilor spitalicești.
Orice decizie de reformă care păstrează reducerile salariale și amână deblocarea posturilor ridică un risc de continuitate exact în segmentele cu impact clinic și financiar cel mai ridicat. Soluțiile invocate de fostul ministru sunt ajustarea tarifelor CNAS la nivelul actual, reclasificarea spitalelor, introducerea categoriei de spitale strategice și schimbarea normativului de personal în funcție de complexitatea cazurilor, nu doar de numărul de paturi.
„Cât am fost ministru, am semnat multe ordine de reîntoarcere în țară. Români care au profesat în Franța, în Germania sau în alte țări au hotărât să se întoarcă acasă tocmai pentru că salarizarea era cât de cât în regulă, condițiile au început să fie mai bune. Ori cu această lege, exodul va continua și nu vom mai avea predictibilitate. Vor ajunge pacienții la spital și nu vor putea fi operați, pentru că anestezistul este în Franța.”
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
