Lagarde. Noul plan UE pentru activele Rusiei e aproape legal

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat miercuri că ultima versiune a planului UE de finanțare a Ucrainei prin activele rusești înghețate este cea mai aproape de conformitatea cu dreptul internațional. Declarația vine înaintea summitului UE din 18-19 decembrie, unde liderii europeni vor decide soarta a 210 miliarde de euro blocate în Europa.

Ce înseamnă „împrumutul de reparații”

Timp de luni de zile, liderii UE au dezbătut cum să folosească activele suverane rusești imobilizate în Europa pentru a finanța Ucraina. Provocarea principală rămâne respectarea dreptului internațional, care interzice confiscarea directă a acestor fonduri.

„Schema care a fost pusă în aplicare și care va fi dezbătută la următorul Consiliu European este cea mai apropiată pe care am văzut-o de ceva care respectă principiile dreptului internațional”, a declarat Lagarde în cadrul unui eveniment organizat de Financial Times.

Comisia Europeană estimează că aproximativ 210 miliarde de euro în active rusești sunt blocate în Europa. Marea majoritate se află la Euroclear, o casă de compensații financiare cu sediul în Belgia. La sfârșitul lunii septembrie 2025, Euroclear deținea circa 193 miliarde de euro din totalul activelor înghețate.

Planul propus de Comisia Europeană

Pe 3 decembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea oficială. UE ar urma să acopere două treimi din nevoile Ucrainei pentru 2026 și 2027, adică aproximativ 90 de miliarde de euro. Partenerii internaționali ar completa diferența.

Potrivit planului, activele rusești nu ar fi confiscate propriu-zis. Ucraina ar datora banii UE, dar i-ar rambursa doar după ridicarea sancțiunilor și după ce Rusia acceptă să plătească reparații de război.

„Este un caz foarte, foarte excepțional și nu elimină dreptul Rusiei asupra activelor”, a precizat Lagarde. Președinta BCE a subliniat că UE trebuie să explice clar ce se întâmplă și să demonstreze că blocul nu confiscă active suverane pur și simplu pentru că îi convine.

Lagarde, deși nu are un rol direct în acest proces, și-a exprimat în mod constant îngrijorarea cu privire la utilizarea activelor rusești. BCE insistă că orice soluție trebuie să respecte dreptul internațional, altfel reputația globală a monedei euro ar putea fi compromisă.

Opoziția Belgiei și riscurile juridice

Belgia rămâne principalul obstacol în calea adoptării planului. Premierul belgian Bart De Wever a criticat dur propunerea într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, calificând-o drept „fundamental greșită”.

„Nu vom risca sute de miliarde pe seama Belgiei. Nici azi, nici mâine, niciodată”, a declarat De Wever în parlamentul belgian. Belgia cere garanții juridice obligatorii din partea celorlalte state membre că vor împărți riscurile financiare în cazul unor acțiuni în instanță din partea Rusiei.

Ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, a exprimat și el nemulțumiri. „Suntem foarte frustrați că vocile noastre nu sunt auzite. Ce ni se oferă nu este suficient pentru Belgia”, a declarat Prévot pe 3 decembrie.

Euroclear a emis propriile avertismente. Valérie Urbain, directoarea generală a companiei, a calificat planul drept „foarte fragil” și a avertizat că ar putea declanșa un exod al investitorilor străini din zona euro.

Summitul din decembrie va fi decisiv

Președintele Consiliului European, António Costa, a confirmat că finanțarea Ucrainei va fi tema principală a summitului din 18-19 decembrie. Costa s-a arătat optimist că se va ajunge la o soluție.

„Acum lucrăm la ajustarea soluției juridice și tehnice care ar putea obține acordul a cel puțin unei majorități calificate de state membre. Cred că suntem foarte aproape de a găsi o soluție”, a declarat Costa.

Decizia de a utiliza activele rusești necesită doar o majoritate calificată, aproximativ două treimi din statele membre. Alternativa, împrumutul de pe piețele financiare garantat de bugetul UE, ar necesita unanimitate. Ungaria a blocat deja această variantă pe 6 decembrie prin veto.

Presiuni pentru o decizie rapidă

Șapte țări UE au trimis o scrisoare urgentă Ursulei von der Leyen și lui António Costa, cerând adoptarea împrumutului de reparații. Finlanda, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia consideră că aceasta este „cea mai fezabilă financiar și realistă politic soluție”.

Premierul finlandez Petteri Orpo a fost unul dintre cei mai vocali susținători. „Sprijinirea Ucrainei nu este doar o obligație morală, este o investiție directă în securitatea europeană”, a declarat Orpo.

Ucraina are nevoie urgentă de finanțare. Fondul Monetar Internațional estimează nevoile țării la 135 de miliarde de euro. Autoritățile ucrainene au anunțat că bugetul lor va rămâne fără bani încă din aprilie 2026 fără ajutor extern suplimentar.

Contextul mai larg al finanțării Ucrainei

De la înghețarea activelor rusești în februarie 2022, UE a folosit deja dobânzile generate de aceste fonduri pentru a sprijini Ucraina. În 2025, Euroclear a raportat că dobânzile au generat aproximativ 3,9 miliarde de euro. Acești bani alimentează împrumutul G7 acordat Ucrainei în 2024.

Noul plan ar reprezenta un salt major. În loc să folosească doar dobânzile, Comisia Europeană vrea să deblocheze întreaga sumă de 185 de miliarde de euro deținută de Euroclear.

Comisia Europeană insistă că nu este vorba de „furt”, cum acuză Rusia. Dreptul Băncii Centrale a Rusiei de a revendica banii și obligația Euroclear de a-i rambursa rămân intacte. Ucraina ar rambursa UE doar dacă primește reparații de la Rusia.

Poziția BCE și implicațiile pentru zona euro

BCE a refuzat deja să ofere lichiditate de urgență pentru împrumutul de reparații, avertizând că acest lucru ar încălca tratatele fondatoare ale UE.

„O astfel de propunere nu este luată în considerare, deoarece ar încălca probabil legislația tratatelor UE care interzice finanțarea monetară”, a declarat un purtător de cuvânt al BCE.

Lagarde a insistat că „este datoria noastră ca europeni să continuăm să sprijinim, să apărăm și să acționăm în favoarea Ucrainei”. Însă ea a subliniat în repetate rânduri că orice schemă trebuie să protejeze stabilitatea financiară și să asigure solidaritatea între aliații G7.

Statele G7 dețin în total aproximativ 300 de miliarde de dolari în active rusești imobilizate. Marea Britanie și Canada și-au exprimat interesul de a replica schema europeană. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat pe 25 noiembrie că Londra este pregătită să se alăture UE în utilizarea activelor înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.

Ce urmează pentru planul UE

Dacă liderii europeni ajung la un acord pe 18-19 decembrie, fondurile ar putea deveni disponibile pentru Ucraina din al doilea trimestru al anului 2026. Comisia Europeană vrea să emită un „împrumut de reparații” de până la 165 de miliarde de euro.

Banii ar fi folosiți pentru trei scopuri principale. Aproximativ 115 miliarde de euro ar merge către industria de apărare a Ucrainei pe parcursul a cinci ani. Alte 50 de miliarde ar acoperi nevoile bugetare. Restul de 45 de miliarde ar rambursa împrumutul G7 acordat în 2024.

Germania ar suporta cea mai mare parte din garanții, aproximativ 51,3 miliarde de euro. Franța ar contribui cu 34 de miliarde, iar Italia cu 25 de miliarde. Țările baltice ar avea cele mai mici cote, Estonia cu 430 de milioane, Letonia cu 480 de milioane și Lituania cu 830 de milioane de euro.

Summitul din decembrie va arăta dacă Europa poate depăși diviziunile interne pentru a oferi Ucrainei sprijinul financiar de care are nevoie disperată.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportPSG ar putea aduce înlocuitorul lui Kvaratskhelia înainte de ianuarie prin regula JokerGetPonyChery pregătește pentru România electrica Q și un Tiggo 4 restilizat, cu 224 CPBravonet„The Prestige”, de Christopher Nolan, revine la cinema pe 29 ianuarie 2027, pentru prima dată în IMAX și pe 70 mmLylaMigrena apare mai des la femeile cu endometrioză. Ce legătură au menstruația și durereaRevista IoanaCum cureți pantofii sport fără să le strici forma și când poți folosi mașina de spălat la 30°CNews24Călin Georgescu este acuzat că ar fi cerut compromiterea aparaturii de supraveghere a anchetatorilor