Tratamentul chirurgical al ginecomastiei

Ginecomastia reprezintă creșterea excesivă a sânilor la bărbați. Mărirea de volum a glandei mamare, uni sau bilaterală, poate avea un impact psihologic nedorit, motiv pentru care se caută o rezolvare a problemei. 

Bărbații pot avea această problemă în trei perioade din viața lor:

• Imediat după naștere, când hormonii mamei influențează bebelușul, indiferent de sexul acestuia. În aceste cazuri, creșterea sânilor se rezolvă de la sine, în scurt timp, nu este nevoie de nici un tratament medicamentos.
• La pubertate creșterea sânilor afectează aproximativ jumătate dintre băieți, dar creșterea în volum dispare de la sine, în numai câțiva ani. Rareori va persista la maturitate.
• În jurul vârstei de 60 de ani, din două motive: pe de o parte din cauza reducerii nivelului de testosteron și, pe de altă parte, din cauza tendinței de depunere a țesutului adipos în această zonă. O altă cauză poate fi un tratament medicamentos care dezechilibrează sistemul hormonal. De altminteri, disfuncțiile endocrine reprezintă cauza  cea mai frecventă a acestei afecțiuni. 

Supraponderabilitatea reprezintă o cauză frecventă a acestei afecțiuni. După ce se pierde excesul de țesut adipos, volumul sânilor rămâne mai mare și provoacă neplăceri cu privire la aspectul fizic. În acest caz se vorbește despre pseudoginecomastie, afecțiunea care caracterizează bărbații obezi, sau pe cei care au fost obezi, au slăbit și în jurul sânilor au păstrat depozite inestetice de grăsime, respectiv piele în exces.  

Când se constată o creștere a volumului sânilor, se recomandă un consult medical, cu scopul de a se identifica sau elimina din start cauzele tumorale (benigne sau maligne) care pot apărea la acest nivel.

Se poate opta pentru o operație de ginecomastie, care poate fi realizată numai după un examen clinic atent, care poate include și consulturi interdisciplinare. 

Tratamentul chirurgical constă în îndepărtarea volumului excedentar, cu păstrarea intactă a areolei. Reducția sânilor se realizează prin liposucție localizată sau excizia glandei. O dată cu îndepărtarea țesuturilor în exces se realizează o retracție naturală a pielii, care va fi mai slabă pe măsură ce se înaintează în vârstă.  Când este necesară excizia glandei, intervenția chirurgicală presupune o incizie mică la nivelul areolei.

Cicatricea care va rezulta în urma intervenției va fi semicirculară, pe conturul areolei, iar uneori se prelungește către axilă, dar în cele mai multe cazuri, cicatricea este aproape insesizabilă.

Intervenția se face sub anestezie, care poate fi locală sau generală. Durata operației nu depășește 2 ore, dacă nu trebuie realizată și o liposucție a zonelor adiacente. Va fi aplicat un pansament compresiv, pentru câteva zile, iar firele se extrag după 7-9 zile, dacă nu se folosesc fire resorbabile (care se resorb spontan). Pacientul poate purta o bustieră elastică vreme de 4 săptămâni.

După operație se recomandă o noapte de spitalizare pentru ca pacientul să fie monitorizat de cadrele medicale, mai ales dacă în timpul intervenției chirurgicale s-a folosit o anestezie generală. A doua zi pacientul poate pleca acasă. Dacă se folosește anestezie locală, acesta poate pleca acasă în aceeași zi. 

Ca în toate intervențiile chirurgicale, și în cazul ginecomastiei pot interveni complicații:

• Sângerare;
• Infecție;
• Necroze tegumentare.

Aceste complicații pot fi prevenite prin acuratețea chirurgicală (un chirurg cu experiență) și prin tratament cu antibiotice după operație. Se poate întâmpla să apară și modificări ale sensibilității locale, dar acestea sunt în general temporare.

Vindecarea are loc în 7-10 zile, cu recomandarea să fie limitate activitățile fizice ce solicită brațele foarte mult. Rutina igienică normală poate fi reluată după circa 7 zile de la operație, iar activitatea socio-profesională după 3-7 zile de la intervenție. Controalele postoperatorii sunt obligatorii la 7 zile, o lună, apoi din 3 în 3 luni, până la împlinirea unui an.