Chiriile au crescut cu 43,5% în România. De ce majorarea depășește atât de mult inflația

Chiriile efectiv plătite pentru locuințe au crescut cu 43,5% în România între trimestrul II din 2025 și trimestrul II din 2026, cel mai mare avans din Uniunea Europeană (UE). Croația a urmat cu 40,1%, în timp ce media europeană a fost de 3%.

Inflația generală din aceeași perioadă a fost de 9,5% în România și de 4,8% în Croația. După ajustarea cu inflația, adică după luarea în calcul a scumpirii generale, creșterea chiriilor a depășit 30% în ambele țări, conform datelor Eurostat prezentate de Euronews.

Explicația Guvernului pentru România este contestată

Guvernul atribuie creșterea din România majorării chiriilor administrate pentru locuințe din domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale. Dr Adriana M. Soaita, de la University of Glasgow, contestă explicația: locuințele publice de închiriat reprezintă o parte prea mică din fondul de locuințe. Chiriile lor sunt mult sub cele din sectorul privat și, în evaluarea sa, chiar și triplarea lor ar avea un impact redus asupra mediei generale.

Soaita consideră că, dacă majorările rămân mari după ajustarea cu inflația și luarea în calcul a metodologiei Eurostat și a sectorului informal, ele ar putea proveni din intrarea pe piață a locuințelor noi sau complet renovate.

Taxarea apartamentelor vacante a schimbat piața din Croația

Instituția care furnizează datele pentru Croația a atribuit creșterea puternică a chiriilor deciziei autorităților locale din Zagreb de a majora chiriile pentru o categorie de locuințe sociale.

Profesorul Gojko Bezovan, de la University of Zagreb, a descris o piață în care o parte semnificativă a fondului de locuințe este tratată ca investiție financiară. Investițiile în apartamente și proprietăți destinate turismului au devenit o formă dominantă de economisire, a explicat el pentru Euronews Business.

O parte substanțială a apartamentelor din proiectele noi este cumpărată în alte scopuri decât locuirea și rămâne frecvent vacantă, potrivit profesorului.

Croația a introdus în 2025 o taxă pe apartamentele vacante. Pe parcursul anilor 2025 și 2026, numărul contractelor de închiriere rezidențială înregistrate la administrația fiscală a crescut semnificativ, a precizat Bezovan.

Astfel, pe piața închirierilor din marile orașe au intrat mai multe locuințe de calitate superioară, cu chirii semnificativ peste medie, a explicat Bezovan.

Comparația lunară arată însă o evoluție diferită de cea trimestrială. Între august 2025 și august 2026, chiriile au crescut cu 2,9% în UE, iar în Croația avansul anual a fost de 4,3%, mult sub cel trimestrial. Diferența provine din saltul indicelui croat între iulie și august 2025, care influențează atât comparațiile lunare, cât și pe cele trimestriale.

Turcia conduce comparația extinsă, dar are un avans real mai mic

În UE, variația anuală a chiriilor a pornit de la zero în Finlanda. Slovenia a ocupat locul al treilea după ritmul de creștere, cu 10%, echivalentul unui avans de puțin peste 6% după ajustarea cu inflația.

În comparația extinsă, Turcia a avut cea mai mare creștere nominală a chiriilor, adică înainte de ajustarea cu inflația: 49,6% între trimestrele II din 2025 și 2026.

Acolo, chiriile au urcat gradual, fără saltul brusc observat în România și Croația. Inflația generală a depășit 30% în aceeași perioadă, astfel încât majorarea reală a chiriilor a fost mai mică decât în cele două țări.

Serbia a înregistrat, de asemenea, o creștere de două cifre. Celelalte majorări de peste 5% din comparație au fost:

• Serbia: 12,5%;
• Bulgaria: 9,9%;
• Macedonia de Nord: 9,2%;
• Islanda: 8,6%;
• Grecia: 7,5%;
• Cehia: 6,2%;
• Albania: 6%;
• Slovacia: 5,3%;
• Lituania: 5,3%;
• Portugalia: 5,2%.

Dintre cele mai mari patru economii ale UE, numai Italia a depășit media europeană. Pentru același interval trimestrial, creșterile au fost:

• Italia: 3,5%;
• Spania: 2,5%;
• Germania: 2,1%;
• Franța: 1,6%.

După luarea în calcul a inflației, chiriile nu au crescut în termeni reali în Franța. Același rezultat s-a înregistrat în Belgia, Estonia, Finlanda și Luxemburg.

Contractele noi indică presiuni diferite față de indicele general

Emma Rosser, director de cercetare pentru segmentul rezidențial EMEA la JLL, a declarat pentru Euronews Business că indicatorii Eurostat pentru ansamblul închirierilor nu arată majorări puternice. În schimb, ritmul scumpirilor la contractele noi pare să rămână ridicat și să accelereze, ceea ce ar putea indica presiuni viitoare pe întreaga piață.

Dezechilibrul dintre cerere și ofertă se regăsește în Europa, dar este mai accentuat în orașele cu cele mai mari creșteri ale chiriilor, a adăugat Rosser.

Dr Nóra Teller, cercetătoare la Metropolitan Research Institute din Budapesta, a identificat factori economici și demografici, alături de limite ale ofertei de locuințe. Dobânzile scăzute au încurajat împrumuturile pentru cumpărarea locuințelor până acum câțiva ani, a explicat ea pentru Euronews Business. Din 2022, costul creditelor a crescut puternic, împingând o parte dintre cei care voiau să cumpere prima locuință către închiriere.

Teller a indicat și presiunea asupra prețurilor exercitată de tratarea locuințelor ca active financiare. Investitorii instituționali, fondurile de investiții private, fondurile de investiții imobiliare și proprietarii care cumpără pentru a închiria privesc tot mai mult locuințele ca investiții, în locul unui bun cu rol social, a explicat cercetătoarea.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyMașinile și aplicațiile testate au trimis date despre șoferi către Google, Amazon și alte companiiBravonetO fană BTS a renunțat la forumuri după atacuri online pentru că nu i-a plăcut o piesăLylaAdulții care au mâncat într-un interval de opt ore au slăbit aproximativ 3-4 kg într-un studiu preliminarRevista IoanaCum poți reduce consumul de alcool și riscurile pentru sănătate, cu pași recomandați în ghidul oficialNews24Luca Niculescu negociază luni sprijinul pentru Guvernul pe care vrea să îl prezinte joiDolce SportMax Verstappen leagă două victorii în Formula 1 după succesul de la Singapore