Povestea lipidelor la om începe în 1769, când François Poulletier de la Salle a identificat colesterolul solid în calculii biliari.
Istoria a evoluat de la baza timpurie a lui Anichkov pentru „Ipoteza lipidelor” (1913), prin descoperirea lipoproteinelor (1929) și munca majoră a „părintele lipidologiei clinice” John Gofman, până la începutul unor studii populaționale mari, cum ar fi Framingham, un studiu în anii 1950. În mijlocul „războaielor colesterolului”, au fost făcute noi descoperiri inovatoare, cum ar fi receptorul LDL (Goldstein și Brown, 1974) și ML-236B și compactina (Akira Endo, 1976), care au marcat nașterea statinelor. Povestea lipidelor include cel puțin 11 premii Nobel.
Ce este colesterolul
Colesterolul este o moleculă lipofilă esențială pentru viața umană. Are multe roluri care contribuie la funcționarea normală a celulelor. De exemplu, colesterolul este o componentă importantă a membranei celulare. Contribuie la realizarea structurală a membranei, precum și modulează fluiditatea acesteia. Colesterolul funcționează ca o moleculă precursoare în sinteza vitaminei D, hormonilor steroizi (de exemplu, cortizol și aldosteron și androgeni suprarenali) și hormoni sexuali (de exemplu, testosteron, estrogeni și progesteron). Colesterolul este, de asemenea, un component al sării biliare, utilizat în digestie pentru a facilita absorbția vitaminelor liposolubile A, D, E și K.
Există două surse principale de colesterol: endogenă (produsă în mod natural de organism, în special în ficat) și exogenă (adusă în organism prin alimente). Colesterolul din alimente provine, în principal, din produsele de origine animală (carne de vită, porc, miel, pui și alte tipuri de carne, organe de animale, cum ar fi ficatul, fructe de mare și produse marine, cum ar fi creveții, crabii și scoicile).
În timp ce colesterolul este esențial pentru multe funcții celulare sănătoase, de asemenea, poate dăuna organismului dacă i se permite să atingă concentrații anormale din sânge. Interesant este că atunci când nivelurile de LDL-colesterol sunt prea mari, afecțiunea numită hipercolesterolemie, riscul de boli cardiovasculare aterosclerotice premature crește. Modificările stilului de viață ale pacientului, cum ar fi dieta (reducerea grăsimilor saturate și a grăsimilor trans cu o creștere a fibrelor și a caloriilor totale dacă sunt obezi și suplimentarea cu stanoli din plante), renunțarea la fumat și exercițiile fizice sunt adesea o abordare favorabilă pentru reducerea colesterolului. Cu toate acestea, în cazurile care sunt refractare la aceste modificări comportamentale, trebuie utilizate medicamente care scad colesterolul, cum ar fi statinele.
Deoarece colesterolul este în mare parte o moleculă lipofilă, nu se dizolvă bine în sânge. Din acest motiv, este ambalat în lipoproteine care au fosfolipide și apolipoproteine. Lipoproteinele sunt alcătuite dintr-un miez lipidic (care poate conține esteri de colesterol și trigliceride) și o membrană exterioară hidrofilă care cuprinde fosfolipide, apolipoproteine și colesterol liber. Acest lucru permite moleculelor de lipide să se deplaseze în jurul corpului prin sânge și să fie transportate către celulele care au nevoie de ele. Există mai multe tipuri de lipoproteine care călătoresc prin sânge și fiecare are scopuri diferite. Există lipoproteine cu densitate mare (HDL), lipoproteine cu densitate intermediară (IDL), lipoproteine cu densitate joasă (LDL) și lipoproteine cu densitate foarte joasă (VLDL). În special, se crede că particulele de LDL acționează ca un transportor major al colesterolului; cel puțin două treimi din colesterolul circulant rezidă în LDL către țesuturile periferice. În schimb, se crede că moleculele HDL fac opusul. Ei iau excesul de colesterol și îl returnează la ficat pentru excreție. Din punct de vedere clinic, aceste două lipoproteine sunt semnificative, deoarece LDL ridicat și HDL scăzut cresc riscul pacienților de boli vasculare aterosclerotice.
Colesterolul LDL sau colesterol rău
Colesterolul LDL este adesea denumit „colesterolul rău”. Acesta este un tip de lipoproteină care transportă colesterolul din ficat către țesuturile și celulele corpului. Colesterolul în sine este o substanță grasă esențială pentru funcționarea normală a corpului, dar problemele pot apărea atunci când nivelul de colesterol LDL devine prea mare.
Când nivelul de colesterol LDL este ridicat, există un risc crescut de acumulare a acestuia în pereții arterelor, formând plăci de aterom. Aceste plăci pot restricționa fluxul de sânge prin artere și pot duce la ateroscleroză, care este o afecțiune asociată cu boli de inimă și accidente vasculare cerebrale.
Factorii care pot contribui la creșterea nivelului de colesterol LDL includ dieta bogată în grăsimi saturate și trans, sedentarismul, obezitatea și, în unele cazuri, factorii genetici. Menținerea unui nivel sănătos de colesterol LDL este importantă pentru sănătatea cardiovasculară.
Pentru a gestiona colesterolul LDL, pot fi luate în considerare următoarele măsuri:
- Adoptarea unei diete sănătoase prin reducerea consumului de grăsimi saturate și trans, și creșterea consumului de grăsimi sănătoase, precum cele găsite în pește, nuci și uleiuri vegetale.
- Realizarea de exerciții fizice regulate. Activitatea fizică poate ajuta la creșterea nivelului de colesterol HDL (lipoproteine cu densitate mare) sau „colesterolul bun” și la menținerea unui nivel sănătos de colesterol LDL.
- Evitarea fumatului, deoarece fumatul poate reduce nivelurile de colesterol HDL și poate crește riscul de boli de inimă.
- În anumite situații, medicamentele, cum ar fi statinele, pot fi prescrise pentru a controla nivelurile de colesterol, mai ales dacă schimbările de stil de viață nu sunt suficiente.
Colesterolul HDL sau colesterol bun
Colesterolul HDL (lipoproteine cu densitate mare) este adesea cunoscut sub numele de „colesterol bun”. Acest tip de lipoproteină transportă colesterolul din sânge înapoi la ficat, unde poate fi eliminat din organism. Colesterolul HDL are un rol protector pentru sănătatea cardiovasculară și ajută la prevenirea acumulării excesive de colesterol în artere.
Colesterolul HDL are capacitatea de a elimina excesul de colesterol din artere și de a preveni formarea plăcilor de aterom. Acest lucru contribuie la menținerea elasticității arterelor și la reducerea riscului de boli de inimă și accidente vasculare cerebrale.
Un nivel crescut de colesterol HDL este adesea asociat cu un stil de viață sănătos. Exercițiile fizice regulate, renunțarea la fumat și o dietă echilibrată, bogată în grăsimi sănătoase, pot contribui la creșterea nivelului de colesterol HDL.
În general, un raport mai mare între colesterolul HDL și colesterolul total este considerat benefic pentru sănătatea cardiovasculară. Un nivel mai mare de colesterol HDL poate contribui la echilibrarea nivelurilor de colesterol în sânge.
Pentru a crește nivelul de colesterol HDL, puteți adopta un stil de viață sănătos, care include exerciții fizice regulate, o dietă bogată în acizi grași omega-3 și omega-6 și reducerea consumului de grăsimi saturate.
Ce este diabetul
Diabetul zaharat este un grup de boli metabolice caracterizate prin hiperglicemie cronică rezultată din defecte în secreția insulinei, acțiunea insulinei sau ambele. Anomaliile metabolice ale carbohidraților, lipidelor și proteinelor rezultă din importanța insulinei ca hormon anabolic. Severitatea simptomelor se datorează tipului și duratei diabetului. Unii dintre pacienții cu diabet zaharat sunt asimptomatici, în special cei cu diabet de tip 2, în primii ani ai bolii, alții cu hiperglicemie marcată și mai ales la copiii cu deficit absolut de insulină pot suferi de poliurie, polidipsie, polifagie, scădere în greutate și vedere încețoșată. Diabetul necontrolat poate duce la stupoare, comă și, dacă nu este tratat, deces, din cauza cetoacidozei sau, rar, din sindromul hiperosmolar noncetotic.
Simptomele diabetului pot include sete excesivă, urinare frecventă, oboseală, pierdere în greutate neintenționată și vindecare lentă a rănilor. Diagnosticul și managementul diabetului sunt esențiale pentru a preveni complicațiile pe termen lung, precum bolile de inimă, leziunile nervoase, problemele renale și orbirea.
Există două tipuri principale de diabet:
- Diabetul de tip 1: În acest caz, sistemul imunitar atacă și distruge celulele care produc insulină în pancreas. Persoanele cu diabet de tip 1 au nevoie de administrare externă de insulină pentru a supraviețui și a controla nivelul de zahăr din sânge.
- Diabetul de tip 2: În diabetul de tip 2, organismul nu produce suficientă insulină sau celulele nu răspund corect la insulină. Este forma cea mai frecventă de diabet și este adesea asociată cu factori de risc precum obezitatea, lipsa de activitate fizică și predispoziția genetică. În stadiile incipiente, poate fi controlat printr-un regim alimentar sănătos, exerciții fizice și, uneori, medicamente. Cu timpul, persoanele cu diabet de tip 2 pot avea nevoie de tratament cu insulină sau alte medicamente.
Cum acționează diabetul asupra colesterolului
Diabetul poate influența nivelurile de colesterol în organism în mai multe moduri.
Acesta poate afecta modul în care organismul metabolizează grăsimile și colesterolul. Persoanele cu diabet au adesea un profil lipidic modificat, caracterizat prin niveluri mai ridicate de trigliceride (un tip de grăsime) și niveluri mai scăzute de colesterol HDL („colesterol bun”).
Diabetul poate contribui la modificări în compoziția lipoproteinelor, cum ar fi creșterea numărului de particule de colesterol LDL („colesterol rău”) și scăderea nivelului de colesterol HDL. Aceste modificări pot crește riscul de ateroscleroză și de boli de inimă.
Insulina are un rol important în metabolismul colesterolului. În diabetul de tip 2, celulele devin rezistente la acțiunea insulinei, iar pancreasul poate produce insulina în cantitate insuficientă. Această rezistență la insulină poate afecta negativ metabolismul colesterolului și poate contribui la creșterea nivelului de colesterol LDL și trigliceride.
Diabetul poate afecta peretele vaselor de sânge, făcându-le mai permeabile și mai susceptibile la acumularea de plăci de aterom (depuneri de grăsime și colesterol) în artere. Acest lucru poate contribui la ateroscleroză și la creșterea riscului de boli cardiovasculare.
Diabetul poate crește nivelurile de inflamație și stres oxidativ în organism, ceea ce poate contribui la deteriorarea pereților vaselor de sânge și la promovarea acumulării de plăci de aterom.
Ce alte afecțiuni pot apărea odată cu diabetul
Diabetul, având în vedere că este o afecțiune cronică care poate afecta o varietate de organe și sisteme în corp. Persoanele cu diabet au un risc crescut de dezvoltare a mai multor complicații și afecțiuni asociate.
Persoanele cu diabet prezintă un risc crescut de boli de inimă și accident vascular cerebral. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta vasele de sânge și pot contribui la acumularea de plăci de aterom în artere.
Diabetul este o cauză frecventă a bolii renale cronice. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta filtrarea rinichilor și pot duce la leziuni ale acestora în timp.
Retinopatia diabetică este o afecțiune a ochilor care afectează retina și poate duce la pierderea vederii. Persoanele cu diabet sunt, de asemenea, predispuse la cataractă și glaucom.
Diabetul poate afecta nervii, cauzând neuropatie diabetică. Aceasta poate duce la senzații de furnicături, amorțeală sau durere în extremități.
Diabetul poate afecta circulația sângelui în corp, ceea ce poate duce la probleme precum piciorul diabetic. Aceasta este o afecțiune în care rănile și leziunile la nivelul picioarelor se vindecă mai greu și pot deveni ulcere cronice.
Persoanele cu diabet sunt mai predispuse la infecții, deoarece nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta sistemul imunitar.
Diabetul poate crește riscul de boli gingivale și alte probleme dentare.
Diabetul poate afecta fluxul sanguin și nervii responsabili pentru funcția sexuală, contribuind la disfuncția erectilă la bărbați și la probleme de disfuncție sexuală la femei.
Este important să menționăm că un control bun al diabetului prin intermediul unui regim alimentar sănătos, exerciții fizice regulate, monitorizarea atentă a nivelului de glucoză și, dacă este necesar, medicamente, poate contribui la prevenirea sau ameliorarea acestor complicații asociate diabetului.
Legătura dintre colesterolul rău mărit și alte afecțiuni
Nivelurile ridicate de colesterol LDL pot fi asociate cu diverse afecțiuni și riscuri pentru sănătate. Iată câteva dintre legăturile dintre nivelurile crescute de LDL și alte afecțiuni:
- Ateroscleroza: Nivelurile ridicate de LDL pot contribui la formarea de plăci aterosclerotice în artere. Ateroscleroza este o afecțiune în care plăcile de grăsime, colesterol și alte substanțe se acumulează pe pereții arterelor, îngustându-le și afectând fluxul normal de sânge. Aceasta poate duce la boli de inimă, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
- Boli de inimă: Nivelurile crescute de LDL sunt considerate un factor de risc major pentru dezvoltarea bolilor de inimă. Plăcile de aterom pot bloca arterele coronariene, ceea ce poate provoca angină pectorală (durere în piept) sau chiar un atac de cord.
- Hipertensiune arterială: Ateroscleroza și îngustarea arterelor pot contribui la creșterea presiunii arteriale. Hipertensiunea arterială este, la rândul său, un factor de risc pentru boli de inimă și accidente vasculare cerebrale.
- Accidente vasculare cerebrale: Blocajul arterelor din cauza plăcilor aterosclerotice poate duce la accidente vasculare cerebrale, prin limitarea fluxului de sânge către creier.
- Boli vasculare periferice: Îngustarea arterelor poate afecta și vasele de sânge din alte părți ale corpului, cum ar fi picioarele. Acest lucru poate contribui la boala arterială periferică și la alte complicații vasculare.
- Diabetul de tip 2: Nivelurile ridicate de colesterol LDL sunt adesea asociate cu rezistența la insulină și diabetul de tip 2. Diabetul este un alt factor de risc major pentru boli de inimă și alte complicații vasculare.
- Pancreatita: Nivelurile ridicate de trigliceride, o altă formă de grăsime din sânge, pot fi asociate cu pancreatita, inflamația pancreasului.
