Dr. Sorina Stroe: „Dinții perfect albi nu sunt cel mai important lucru”. Ce trebuie să știm despre sănătatea orală la orice vârstă!

Dinții albi, strălucitori, perfect aliniați, au devenit un adevărat standard de frumusețe, însă sănătatea orală nu poate fi evaluată doar privind culoarea dinților. Cariile ascunse, problemele gingivale, parodontoza, modificările hormonale sau chiar anumite particularități genetice pot influența sănătatea dentară, indiferent de cât de corect ne îngrijim dinții.

Medicul stomatolog Dr. Sorina Stroe (MG Dental), asistent universitar doctor, explică de ce două persoane cu aceeași rutină de igienă pot avea probleme complet diferite, cât de sigură este albirea dentară, de ce periajul excesiv poate face mai mult rău decât bine, de ce apar tot mai multe cazuri de boală parodontală la tineri și ce se schimbă la nivelul cavității orale odată cu menopauza.

Dinții albi sunt percepuți aproape automat ca fiind sănătoși. Cât de corectă este această asociere?

Dr. Sorina Stroe: Este una dintre cele mai frecvente confuzii. Culoarea dinților nu este un indicator al sănătății lor. Există persoane care au în mod natural dinții mai gălbui sau mai gri și care au o dentiție perfect sănătoasă, după cum putem întâlni dinți foarte albi în spatele cărora există probleme care nu sunt vizibile.

De exemplu, cariile interdentare pot evolua o perioadă fără să fie observate, iar anumite probleme pot fi descoperite doar prin investigații suplimentare. De asemenea, coroanele, fațetele sau alte lucrări dentare pot ascunde anumite afecțiuni care nu sunt evidente la o simplă examinare vizuală.

De aceea, trebuie să facem diferența între estetica zâmbetului și sănătatea dentară. Un zâmbet frumos este important pentru stima de sine, dar nu trebuie să sacrificăm sănătatea pentru aspect.

În același timp, albirea dentară este din ce în ce mai solicitată. Este o procedură sigură?

Albirea dentară este, în primul rând, o procedură cosmetică. Din punct de vedere medical, pacientul nu „are nevoie” de albire în sensul în care are nevoie de tratamentul unei carii sau al unei boli gingivale. Dar dacă își dorește un zâmbet mai luminos, procedura poate fi realizată în siguranță atunci când este indicată și efectuată corect, sub supravegherea medicului stomatolog.

Important este ca înainte de albire să fie evaluată starea de sănătate a cavității orale. Nu putem trata o problemă medicală printr-o procedură cosmetică și nici nu este recomandat să facem albire fără a ține cont de existența unor carii, inflamații gingivale sau alte probleme.

Care este diferența dintre albirea clasică și albirea cu laser? Există una mai bună?

Ambele urmăresc același obiectiv – deschiderea nuanței dinților –, însă diferă modul de activare a agentului de albire și, în funcție de protocol, durata procedurii și experiența pacientului. În cazul laserului, diferă și agentul de albire.

Nu aș privi lucrurile în termenii „aceasta este cea mai bună metodă pentru toată lumea”. Tratamentul trebuie ales în funcție de pacient, de starea dinților și gingiilor, de nuanța inițială și de rezultatul dorit.

De asemenea, trebuie ținut cont că rezultatul albirii nu este permanent. Culoarea dinților este influențată în timp de factori precum cafeaua, ceaiul, vinul roșu, fumatul, anumite medicamente și procesul natural de îmbătrânire.

Există și situația paradoxală în care o persoană se spală foarte des pe dinți, dar își afectează sănătatea orală. Cum este posibil?

Igiena orală nu înseamnă „cu cât mai mult, cu atât mai bine”. Periajul este un act mecanic, iar atunci când este realizat foarte frecvent, cu presiune mare, cu o periuță prea dură sau cu produse foarte abrazive, poate contribui la uzura smalțului, retragerea gingiilor și apariția sensibilității dentare.

Mai importantă decât frecvența exagerată este tehnica de periaj. Trebuie să îndepărtăm placa bacteriană eficient, fără să agresăm țesuturile.

În special, combinația dintre periaj foarte frecvent, presiune mare și paste abrazive, inclusiv unele produse cu efect de albire, poate deveni problematică.

De ce două persoane care se spală pe dinți la fel pot avea rezultate complet diferite?

Pentru că sănătatea orală nu depinde exclusiv de igienă. Avem o combinație de factori: particularități biologice individuale, bacteriile din cavitatea orală, compoziția și cantitatea salivei, alimentație, genetică, tehnica de periaj și alți factori care pot influența riscul de carie sau de boală gingivală.

De aceea, nu este corect să spunem despre un pacient care are carii frecvente că „nu se spală bine pe dinți”, fără să analizăm întregul context.

Este posibil ca doi oameni să aibă aceeași rutină de igienă și rezultate complet diferite. Tocmai de aceea, tratamentul și recomandările trebuie personalizate.

Parodontoza apare în prezent la vârste tot mai mici. De ce vedem această problemă și la 20-30 de ani?

Boala parodontală nu mai poate fi privită ca o afecțiune exclusivă a persoanelor de 40-50 de ani sau mai în vârstă. În prezent, întâlnim inflamații gingivale importante, pungi parodontale și chiar pierdere osoasă la pacienți tineri.

Este un fenomen care trebuie privit în contextul stilului de viață actual și al unui cumul de factori de risc. Foarte important este să nu ignorăm semnele timpurii: sângerarea gingiilor, inflamația, modificarea aspectului gingiilor sau senzația că dinții și-au schimbat poziția.

Parodontoza nu trebuie lăsată să evolueze până când apar simptome severe. Prevenția și diagnosticul precoce pot face diferența.

Vorbim mult despre prevenție, dar când ar trebui să înceapă educația pentru sănătatea orală?

Cât mai devreme. Copilul trebuie să învețe nu doar să se spele pe dinți, ci și să înțeleagă relația dintre alimentație și sănătatea orală.

Consumul frecvent de dulciuri, băuturi îndulcite și produse cu zahăr poate crește riscul apariției cariilor. Problema este că cei mici sunt expuși permanent unor produse foarte atractive și, uneori, nici părinții nu realizează cât zahăr poate exista în anumite alimente sau băuturi.

Este bine ca cel mic să fie adus în cabinetul stomatologului încă de la apariția primului dinte. Așa se face educația și așa se formează obiceiurile corecte, normalizând ideea de a merge la cabinetul stomatologic și reducând și, în timp, eliminând eventualele anxietăți care apar în mod normal dacă prima vizită este organizată cu ocazia primei probleme apărute.

Cred că în România este nevoie de mai multe campanii de educare și conștientizare a copiilor și părinților, astfel încât prevenția să înceapă înainte de apariția problemelor.

Dacă ajungem totuși la pierderea unui dinte, implantul dentar este o soluție pe termen lung?

Implantul dentar poate reprezenta o soluție foarte bună pentru înlocuirea unui dinte pierdut, însă nu putem spune că există o durată de viață identică pentru toate implanturile.

Durata de viață a implanturilor depinde de numeroase variabile: starea generală și orală a pacientului, igiena, sănătatea gingiilor și a osului, controalele periodice, modul în care este realizată lucrarea și, bineînțeles, comportamentul pacientului după tratament.

Un implant nu înseamnă că pacientul nu mai trebuie să aibă grijă de zona respectivă. Dimpotrivă, întreținerea și monitorizarea sunt esențiale pentru a-l păstra cât mai mult timp.

Sănătatea orală se schimbă și odată cu vârsta. Ce se întâmplă în cazul femeilor la menopauză?

Menopauza este însoțită de modificări hormonale care pot avea efecte și asupra cavității orale. Scăderea nivelului de estrogen poate favoriza uscăciunea gurii, modificări la nivelul gingiilor, sensibilitate dentară și alte probleme care pot afecta confortul de zi cu zi.

Uscăciunea orală, de exemplu, nu este doar neplăcută. Saliva are un rol important în protejarea cavității orale, iar scăderea cantității de salivă poate modifica echilibrul din cavitatea bucală și poate favoriza anumite probleme.

De aceea, femeile aflate la menopauză ar trebui să acorde o atenție mai mare controalelor stomatologice și prevenției și să nu considere simptomele orale ca fiind ceva ce trebuie pur și simplu acceptat odată cu vârsta.

Dacă ar fi să transmiteți un singur mesaj oamenilor care vor să aibă un zâmbet frumos până la vârste înaintate, care ar fi acela?

Să nu pună estetica înaintea sănătății. Un zâmbet frumos nu înseamnă doar dinți albi și aliniați, ci gingii sănătoase, țesuturi sănătoase și absența problemelor care pot evolua în tăcere.

Periajul corect, igiena interdentară, alimentația echilibrată, controalele periodice și intervenția precoce atunci când apare o problemă sunt mult mai importante decât încercarea de a obține cu orice preț un alb perfect.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Nobelul pentru Medicină 2026 recompensează metoda care activează și oprește celule nervoase cu luminăDolce SportEugen Neagoe crede că Hagi ar demisiona după un eșec clar cu Suedia și fluierături din tribuneGetPonyDacia oferă prime între 45.000 și 210.000 de lei, după vechime, angajaților care aleg să pleceBravonetIulius Town Timișoara oferă 300 de pachete pe zi studenților, până pe 14 octombrieLylaCum îți citești grupa de sânge și Rh-ul pe analize și de ce contează rezultatul la transfuzie sau în sarcinăRevista IoanaCum afli cât plătești pentru curentul consumat de televizor, calculator sau frigider folosind un wattmetru