Inflamația este un răspuns natural al organismului la leziuni sau infecții și poate fi un indicator al unor probleme de sănătate mai serioase. Când suspectează existența unei inflamații în organism sau doresc să evalueze severitatea acesteia, medicii apelează la teste care le permit să analizeze anumiți markeri inflamatori. Continuă să citești pentru a descoperi care sunt câteva dintre analizele folosite pentru a evidenția inflamația și ce măsoară acestea.

1. VSH (Viteza de sedimentare a hematiilor)

Viteza de sedimentare a hematiilor este o analiză de sânge ce măsoară cât de repede se sedimentează (se separă și se depun) celulele roșii dintr-o probă de sânge anticoagulat pe fundul unui tub într-o oră. De ce este importantă rata de sedimentare a hematiilor? Pentru că, în mod normal, globulele roșii din sânge sedimentează lent. În cazul în care există o inflamație în organism, ele tind să formeze aglomerări ce, fiind mai grele decât celulele individuale, vor sedimenta mai repede.[3]

Interpretarea valorilor VSH poate varia în funcție de vârstă și sex. De regulă, valorile normale ale VSH pentru bărbați sunt cuprinse între 0-22 mm/h, iar pentru femei între 0-29 mm/h.[2] Creșterea acestor valori poate fi asociată cu afecțiuni precum artrita, boala inflamatorie intestinala, artrita reumatoidă și alte boli autoimune. De asemenea, mai poate indica și prezența unei infecții, a unei boli cardiace sau chiar a anumitor tipuri de cancer.

Trebuie însă menționat faptul rezultatele anormale nu indică întotdeauna prezența unei probleme de sănătate. Sarcina, ciclul menstrual, obezitatea, consumul regulat de alcool, activitatea fizică sau înaintarea în vârstă sunt, de exemplu, factori care pot să ducă la creșterea VSH.[3]

Testul VSH nu permite stabilirea cauzei inflamației, dar, împreună cu alte analize, îi ajută pe medici să pună un diagnostic.[3]

2. Proteina C reactivă (CRP)

Proteina C reactivă este o proteină produsă de ficat ca răspuns la inflamație în organism. Prin determinarea nivelului acesteia se poate stabili dacă există o inflamație în organism și cât de severă este ea. Pentru a măsura nivelul CRP este necesară recoltarea unei probe de sânge.

Determinarea CRP este folosită pentru a detecta o eventuală infecție, pentru a diagnostica boli inflamatorii cronice, cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul, pentru a stabili cât de ridicat este riscul de boli cardiace sau de a suferi un infarct miocardic. Această analiză mai poate fi utilizată și pentru a monitoriza o afecțiune deja diagnosticată. 

Valorile de referință pot varia de la un laborator la altul, dar, în general, rezultatele egale sau mai mari de 8 mg/L sau 10 mg/L sunt considerate ridicate. Pentru a putea stabili cauza exactă a inflamației vor fi necesare însă și alte analize.[1]

3. Fibrinogenul

Fibrinogenul (factorul I al coagulării) este o proteină sintetizată în ficat și care are un rol important în coagularea sângelui și oprirea sângerărilor. Determinarea nivelului de fibrinogen se face dintr-o probă de sânge recoltată pe nemâncate și, de regulă, este recomandată pentru a evalua capacitatea sângelui de a se coagula. Nivelul fibrinogenului tinde să crească însă atunci când în organism este prezentă o inflamație.[4][5]

În general, valori normale sunt considerate a fi cele cuprinse între 200 până la 400 mg/dL. Valorile mai mari de 700 mg/dL pot indica, pe lângă prezența unei inflamații, un risc ridicat de producere a unui eveniment trombotic, existența unei infecții, cancer, artrită, boli renale, infarct miocardic, accident vascular cerebral ori chiar o sarcină.[4] Numai medicul poate interpreta corect rezultatele unei astfel de analize.

Depistarea și monitorizarea inflamației este esențială în menținerea sănătății și prevenirea unor probleme medicale grave. Analize precum cele menționate mai sus îi ajută pe medici să afle dacă există o inflamație în organism și cât de severă este și să decidă dacă este necesară efectuarea altor teste pentru depistarea cauzei acesteia.

Bibliografie:

  1. „C-Reactive Protein Test”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/c-reactive-protein-test/about/pac-20385228. Accessed 14 June 2023.
  2. Dr Hayley Willacy. „Blood Tests to Detect Inflammation”, patient.info, 27 May 2020, patient.info/treatment-medication/blood-tests/blood-tests-to-detect-inflammation. Accessed 14 June 2023.
  3. „Erythrocyte Sedimentation Rate (ESR)”, medlineplus.gov, 2022, medlineplus.gov/lab-tests/erythrocyte-sedimentation-rate-esr/. Accessed 14 June 2023.
  4. „What Is a Fibrinogen Blood Test?”, WebMD, 19 May 2021, www.webmd.com/a-to-z-guides/what-is-fibrinogen-blood-test. Accessed 14 June 2023.
  5. Shmerling, Robert H. „Should You Be Tested for Inflammation?”, Harvard Health, 29 Mar. 2022, www.health.harvard.edu/blog/should-you-be-tested-for-inflammation-202203292715. Accessed 14 June 2023.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră