Corelația dintre Sănătate și Percepția Frumuseții: Un Studiu Internațional
O cercetare inovatoare realizată de o echipă din Cluj
Lectorul Oana David, de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a Universității Babeș-Bolyai, a contribuit recent la un studiu internațional care explorează legătura dintre sănătatea populației și standardele de frumusețe. Rezultatele acestei cercetări au fost publicate recent și au atras atenția presei internaționale, inclusiv a publicației „The Economist”.
Metodologia studiului
Cercetarea s-a desfășurat în 28 de țări, implicând peste 2.000 de bărbați care au fost expuși la fotografii ale unor femei modificate digital. Aceste imagini prezentau două variante: una cu trăsături feminine accentuate (buze pline, ochi mari) și alta cu trăsături masculine (mandibulă proeminentă, buze subțiri). Participanții au fost rugați să identifice fața pe care o considerau cea mai atrăgătoare dintr-un set format din 20 de perechi.
„Preferința generală pentru caracteristicile feminine era deja anticipată; ceea ce ne interesa era dacă există variații culturale în această preferință și cum se corelează acestea cu nivelul general de sănătate al populațiilor”, a explicat Oana David.
Rezultatele obținute
Studiul a relevat că bărbații din Nepal și Nigeria manifestau cele mai scăzute preferințe pentru trăsături feminine comparativ cu cei din Japonia, Statele Unite sau Polonia, unde aceste preferințe erau mult mai pronunțate.
Oana David a menționat că cercetătorii au formulat două ipoteze principale: prima sugerează că trăsăturile feminine sunt indicatori ai valorii reproductive datorită nivelului ridicat de estrogen; cea de-a doua ipoteză propune că în regiunile cu condiții economice dificile ar putea exista o preferință pentru trăsături masculine asociate competitivității și accesului la resurse. Aceasta din urmă ipoteză a fost confirmată prin rezultatele studiului.
Poziția României în clasament
România se situează pe o poziție intermediară în acest clasament global al preferințelor estetice, aliniindu-se altor țări precum Rusia, Lituania sau Germania.
Coordonarea studiului principal s-a realizat prin Universitatea din Turku (Finlanda), iar activitățile specifice pentru România au fost gestionate la Cluj-Napoca. Aici s-au adaptat instrumentele utilizate în studiu iar datele au fost colectate sistematic.
„Acest tip de cercetare ne ajută să clarificăm întrebările existente şi să formulăm noi ipoteze ce pot fi testate ulterior”, a concluzionat Oana David.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetU2 va cânta la pauza meciului Packers cu Rams, în ajunul Thanksgiving, pe Netflix
LylaCum îți adaptezi îngrijirea pielii când folosești contraceptive sau te pregătești să le întrerupi
Revista IoanaOsteoporoza provoacă zilnic 282 de fracturi în România. Cine poate face gratuit testul pentru oase
News24Alexandru Petrescu, Președinte ASF: De la economisire la investiții, calea către o economie mai rezilientă
Dolce SportIga Swiatek oprește sezonul pentru recuperare și iese din cursa pentru Turneul Campioanelor
GetPonyMercedes-Benz a lovit lateral un CLA electric la 56 km/h într-un test cu două mașini în mișcare
