Cum își drămuiesc românii banii pentru vacanțe?

Pentru cei mai mulți dintre românii, vacanța nu este doar o pauză de la muncă, stres și agitație, ci o binemeritată ”gură de aer” de la tot ce ne ține departe de pasiunile noastre. Doar că în contextul a tot ceea ce se întâmplă în lume (războaie, crize politice, economice), nu puțini sunt cei care-și pun întrebarea ”cât îmi permit, de fapt, să (mai) pun bani deoparte și pentru vacanțe?”.

Iar aici nu sunt incluse doar costurile cazării și avionului, ci cât ajunge să coste vacanța per total: transport, mese, parcări, bagaje, intrări la obiective, înghețata copilului, șezlongul, taxa de oraș, suvenirurile, o cină spontană, o excursie de o zi și alte cheltuieli mici.

În ultimii ani, românii au început să privească vacanțele cu o combinație interesantă de poftă de libertate și prudență financiară. Pe de o parte, au dorința puternică de a pleca, de a recupera timp, experiențe și energie, pe de altă parte, bugetul reprezintă o constrângere pentru că prețurile au crescut. La nivel european, Eurostat arată că în 2024 rezidenții UE au cheltuit aproximativ 618 miliarde de euro pe călătorii în scop turistic, cu 11% mai mult decât în anul anterior, iar 58% din cheltuieli au mers către călătorii în străinătate.

Vacanța este o NEVOIE

Dacă te uiți la modul în care românii vorbesc despre vacanțe, observi că sunt o formă de ”igienă” emoțională. Nu pleci doar ca să vezi un loc nou, ci ca să ieși din ritmul zilnic, să te desprinzi de notificări, de rate, de ședințe, de drumuri prin oraș și de discuțiile repetitive despre scumpiri. Chiar și cu bugetul este restrâns, românii nu renunță complet la vacanță, ci și-o ajustează: stau mai puține nopți, aleg o destinație mai aproape, schimbă hotelul cu o pensiune, merg cu prietenii ca să împartă costurile sau transformă concediul în două escapade mai scurte.

Această nevoie de plecare se vede și în comportamentul de consum. În 2024, sondaje citate în presa de business indicau un buget mediu de aproximativ 1.000 de euro pentru vacanța de vară, cu 4 din 10 respondenți estimând că vor cheltui peste această sumă. Prețul era unul dintre criteriile importante de alegere a destinației, alături de obiective turistice, peisaj, aer curat și caracterul prietenos pentru copii.

Dacă dai 700 de euro pe cazare vrei să ai acces la plajă, curățenie, parcare, aer condiționat, poate mic dejun inclus. Dacă plătești bilete de avion pentru toată familia, te întrebi dacă bagajul de cală este inclus sau dacă transferul de la aeroport va adăuga încă o sumă considerabilă. Dacă alegi o destinație în țară nu compari doar prețul camerei, ci și costurile cu drumul, mesele și activitățile.

Cum începe bugetarea?

Mai întâi vezi o fotografie, auzi de la cineva că ”a fost superb”, salvezi oferta sau îți promiți că ajungi, în sfârșit, într-un loc despre care vorbești de ani de zile. Dar cât costă, când poți pleca, câte zile îți permiți, cu cine mergi, ce riscuri există dacă lași rezervarea pe ultima sută de metri?

Românii care își drămuiesc bine banii încep, de obicei, cu stabilirea unui buget total. Dacă vezi o cameră la 350 de lei pe noapte și își spui că ”e acceptabil”, cinci nopți înseamnă 1.750 de lei, dar peste această sumă adaugi transportul, mesele, gustările, combustibilul, rovinieta, parcarea, taxa de stațiune, activitățile și cheltuielile neprevăzute.

În 2025, un studiu Raiffeisen Bank citat de HotNews arăta că bugetul mediu de vacanță pentru două persoane ajungea la 7.200 de lei. În același studiu, 1 din 5 români estima că va cheltui mai puțin de 3.000 de lei, 35% se încadrau între 3.500 și 6.000 de lei, iar 5% spuneau că vor depăși 15.000 de lei. Aceste intervale arată cât de diferit arată ”vacanța” de la o gospodărie la alta: pentru unii înseamnă câteva zile la munte sau la mare în România, pentru alții un sejur în Grecia, Turcia, Italia sau Spania, iar pentru o categorie mai restrânsă înseamnă experiențe premium, circuite sau destinații exotice.

Când îți faci bugetul realist îți stabilești suma maximă, apoi o împarți pe categorii. De exemplu, poți decide că 40% merge către cazare, 25% către transport, 25% către mâncare și 10% către activități și cheltuieli neprevăzute. Dacă ai copii, procentul pentru activități și gustări crește. Dacă mergi cu avionul, transportul poate consuma o parte mai mare. Dacă alegi all-inclusive, mâncarea devine mai previzibilă, dar costul inițial urcă.

Rezervările din timp, o strategie care chiar funcționează!

Nu neapărat pentru că ne place asta, ci pentru că diferențele de preț sunt greu de ignorat. Când cauți cazare în ianuarie sau februarie pentru iulie ai mai multe opțiuni și poți compara liniștit. Când cauți cu două săptămâni înainte nu mai alegi ce îți place, ci ce a mai rămas disponibil.

Rezervarea timpurie funcționează mai ales pentru familiile cu copii, pentru că vacanțele sunt legate de calendarul școlar. Ca părinte, nu poți pleca oricând, nu poți alege ușor mijlocul lunii septembrie și nici improviza prea mult dacă ai nevoie de cameră de familie, piscină, proximitate față de plajă sau condiții decente pentru copii.

Dacă ești genul care se organizează repede și poate pleca în afara perioadelor aglomerate, ofertele last minute pot fi avantajoase. Dar pentru majoritatea familiilor, early booking-ul rămâne mai practic. Last minute-ul cere flexibilitate: să accepți alt hotel, altă stațiune, alt aeroport, alt interval. Early booking-ul îți oferă timp să-ți construiești vacanța pe bucăți: întâi cazarea, apoi transportul, apoi activitățile. În plus, ai mai mult timp să pui bani deoparte.

Un obicei tot mai întâlnit este plata etapizată. În loc să achiți totul într-o singură lună, împarți vacanța pe câteva momente: avansul în iarnă, transportul primăvara, restul cazării înainte de plecare, banii de cheltuială în ultimele săptămâni.

România sau străinătate?

România are avantajul apropierii, al limbii, al drumului cu mașina și al spontaneității. Poți pleca la munte într-un weekend, poți merge la mare fără pașaport, poți schimba planul mai ușor dacă vremea nu ține cu tine. În același timp, destinațiile externe sunt mai atractive prin predictibilitate: pachete clare, servicii standardizate, transport aerian rapid, plaje bine organizate sau all-inclusive.

La nivel european, turismul intern rămâne foarte important. Eurostat arată că în 2024, 7 din 10 călătorii ale turiștilor au fost petrecute în propria țară, chiar dacă o parte mai mare din cheltuieli s-a dus către călătoriile externe. Această diferență se simte și în România: poți face mai multe escapade interne cu sume moderate, dar concediul extern tinde să concentreze o cheltuială mai mare într-o singură perioadă.

Dacă îți drămuiești atent banii, nu trebuie să alegi neapărat una sau alta, ci poți opta pentru un city break intern primăvara, câteva zile la munte toamna și vacanța principală vara. Sau alegi România într-un an și străinătatea în următorul. Sau mergi în Grecia cu mașina, într-un apartament cu bucătărie, ca să controlezi costurile, în loc să cumperi un pachet scump într-o insulă unde fiecare transfer adaugă bani.

Datele despre cheltuielile românilor în străinătate arată apetitul ridicat pentru vacanțe externe. Presa economică a relatat, pe baza datelor BNR, că românii au cheltuit în jur de 9 miliarde de euro pe vacanțe în afara țării în 2024, iar unele estimări pentru 2025 au indicat sume și mai mari. Chiar dacă aceste cifre sunt la nivel macro, ele confirmă o realitate pe care o vezi ușor în jur: vacanța externă a devenit aspirațională, dar și frecventă, mai ales pentru familiile urbane și pentru tinerii care preferă experiențele în locul achizițiilor materiale.

Unde se duc banii, de fapt?

Când spui ”am dat mult pe vacanță”, de multe ori nu cazarea este singura vinovată. Banii se scurg pe o cafea în aeroport, două sticle de apă, parcare lângă plajă, o masă într-un loc ales la întâmplare, o taxă de bagaj, o cartelă de transport, un transfer privat (pentru care nu trebuie să plătești extra dacă ți-ai rezervat loc la OTP Parking, parcare cu plata Aeroport Otopeni, o umbrelă, o excursie opțională.

Românii mai calculați își creează un buget zilnic. Să spunem că ai 2.000 de lei pentru cheltuieli la fața locului și stai cinci zile. Asta înseamnă 400 de lei pe zi. Dacă într-o zi cheltui 650, știi că următoarea trebuie să fie mai liniștită.

Dacă alegi cazare fără masă poți economisi bani gătind la cazare sau cumpărând de la supermarket. Dar dacă mănânci de trei ori pe zi la restaurant, bugetul se schimbă rapid. Dacă alegi demipensiune sau all-inclusive, plătești mai mult înainte, dar reduci surprizele. Pentru familii, all-inclusive-ul este atractiv nu doar pentru mâncare, ci pentru predictibilitate: știi că nu cauți zilnic restaurant, nu negociezi meniuri pentru copii și nu calculezi fiecare suc.

Totuși, nu orice all-inclusive este automat rentabil. Dacă ești genul care explorează toată ziua, pleacă în excursii și se întoarce doar seara, s-ar putea să plătești pentru mese pe care nu le consumi. Dacă preferi experiențele locale, o tavernă mică, o piață, un mic dejun într-o cafenea, poate că flexibilitatea valorează mai mult decât pachetul complet. Drămuirea inteligentă nu înseamnă să alegi mereu varianta cea mai ieftină, ci varianta care se potrivește felului tău de a călători.

Vacanța cu familia

Când pleci singur sau în cuplu, mai poți improviza. Poți accepta o cameră mică, un zbor la oră incomodă, o plimbare lungă până la cazare sau o masă rapidă. Când pleci cu familia, mai ales cu copii și trebuie să pleci cu avionul, adaugă și locul de parcare in Otopeni și vei observa că bugetul se schimbă structural – ai nevoie de mai mult spațiu, de siguranță, de program previzibil, de acces la facilități, de transport mai comod și de rezerve pentru situații neprevăzute.

De aceea, părinții români tind să drămuiască altfel. Pentru ei, cel mai ieftin nu este întotdeauna cel mai bun. O cazare aflată departe de plajă poate părea avantajoasă până când faci drumul de două ori pe zi cu copilul obosit. Un zbor cu escală poate economisi bani, dar poate consuma nervi. Un hotel fără frigider în cameră poate complica lucrurile. În vacanța de familie, economiile bune sunt cele care nu creează probleme mai scumpe.

În același timp, familiile folosesc des strategia ”plătim mai mult pe lucrurile care ne salvează timp și energie, economisim pe restul”. Poate aleg o cazare mai bună, dar reduc mesele la restaurant. Poate merg cu mașina, dar iau un apartament cu bucătărie. Poate aleg o destinație mai aproape, dar stau o noapte în plus. Bugetul devine un joc de echilibru între confort, siguranță și dorința de a nu transforma vacanța într-o succesiune de restricții.

Tinerii și vacanțele

Mulți preferă vacanțele scurte, mai dese și mai flexibile: city break-uri, festivaluri, escapade de weekend, zboruri low-cost, cazări împărțite cu prietenii, destinații alese în funcție de prețul biletelor. În locul concediului de zece zile preferă trei zile la Roma, patru zile la mare, un weekend la Budapesta, două nopți la munte.

Această abordare permite distribuirea cheltuielilor pe parcursul anului, dar vine cu un risc: multe vacanțe mici pot costa, la final, cât una mare sau chiar mai mult. Zborurile ieftine devin mai scumpe cu bagaje, transferuri și cazare centrală. City break-ul de 150 de euro poate ajunge la 400 când adaugi mesele, intrările, transportul local și cumpărăturile spontane.

Tinerii sunt, însă, mai obișnuiți să compare rapid prețuri, să folosească aplicații, să caute reduceri, să împartă costuri și să aleagă experiențe în funcție de bugetul disponibil. Pentru ei, flexibilitatea este moneda principală. Dacă Parisul e scump, aleg Bologna. Dacă Amsterdamul depășește bugetul, merg la Cracovia. Dacă hotelul costă prea mult, aleg hostel, apartament sau cameră privată. Această mobilitate financiară le permite să călătorească mai des, chiar dacă fiecare vacanță este construită cu compromisuri.

Trucuri de economisire

Pleci în timpul săptămânii, nu neapărat vineri sau sâmbătă. Alegi zboruri dimineața devreme sau seara târziu dacă diferența merită. Verifici dacă hotelul are parcare gratuită. Cauți cazare cu mic dejun inclus când știi că diminețile vor fi aglomerate. Cumperi bilete online pentru obiective turistice dacă sunt mai ieftine sau dacă eviți cozi. Îți faci asigurare de călătorie, nu pentru că vrei să o folosești, ci pentru că o problemă medicală în străinătate poate afecta serios bugetul.

Un alt truc este separarea banilor de vacanță de banii curenți. Poți folosi un cont separat, un plic, o aplicație sau o regulă simplă: în fiecare lună pui deoparte o sumă fixă. Dacă începi cu șase luni înainte și economisești 500 de lei lunar, ai 3.000 de lei înainte să simți presiunea concediului. Dacă aștepți luna plecării, vacanța concurează direct cu toate celelalte cheltuieli.

Mai există și metoda ”bugetului invizibil”: folosești primele, tichetele de vacanță, bonusurile, rambursările sau banii obținuți din vânzarea unor lucruri pe care nu le mai folosești. Psihologic, e mai ușor să plătești concediul din venituri ocazionale decât din salariul lunar deja împărțit între obligații.

Cum îți plătești vacanța spune multe despre relația ta cu banii

Românii își drămuiesc banii pentru vacanțe în funcție de venit, vârstă, familie, destinație și stil de viață, dar și în funcție de ce înseamnă vacanța pentru ei. Pentru unii, este prioritatea anului și merită economii serioase. Pentru alții, este o pauză scurtă, gestionată modest. Pentru unii, contează hotelul. Pentru alții, contează locul. Pentru unii, masa bună este parte din experiență. Pentru alții, experiența este plaja, orașul, muzeul, drumul, fotografia, sentimentul că au ieșit din rutină.

Când îți pregătești propria vacanță, cel mai util lucru pe care îl poți face este să nu copiezi bugetul altcuiva. Poți avea un concediu foarte bun cu bani mai puțini dacă alegi cu grijă perioada, cazarea și ritmul. La fel cum poți cheltui mult și să te întorci nemulțumit dacă ai plătit pentru lucruri care nu contau cu adevărat pentru tine.

Paradoxal, cu cât îți drămuiești mai bine banii, cu atât te simți mai liber în vacanță, nu pentru că numeri fiecare leu, ci pentru că ai loc de manevră. Știi cât poți cheltui într-o zi fără să te panichezi. Știi unde poți face o extravaganță și unde trebuie să fii atent. Știi că ai o rezervă pentru neprevăzut. Știi că întoarcerea acasă nu vine cu regret financiar.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaCând ai nevoie de ortoped pentru dureri articulare și ce faci imediatNews24Programarea ratată nu prelungește biletul de trimitere. Ce se verifică la termenele de 30, 60 sau 90 de zileDolce SportGenoa lui Dan Șucu pierde cu 0-2 la Roma și rămâne penultima în Serie AGetPonyTesla a cerut schimbări la testele europene de asistență la conducere, contestând o factură de 365.000 de euroBravonetRoman Reigns îl joacă pe Akuma în „Street Fighter”, iar Cody Rhodes preia rolul lui GuileLylaCe bani poți primi pentru copil după divorț și cum verifici dacă ratele se încadrează în venitul tău