În precizările sale, „Absorbţia fondurilor europene poate fi facilitată şi accelerată prin introducerea în flux a mediului bancar, a sistemului bancar, cu mai mult curaj decât a fost în trecut, practic introducerea în cadrul implementării ca şi finanţator în avans faţă de stat. Şi acest lucru s-a şi întâmplat. Domnul ministru Boloş (fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloş n.r) a promovat Ordonanţa 18 în acest an, atât pentru finanţarea unor proiecte din programul operaţional competitivitate, dar şi pentru finanţarea unor proiecte din PNRR.
Pe de altă parte, este un început. Avem mult de lucrat împreună cu sistemul bancar şi mai ales cu mediul economic pentru a asigura până la urmă şi bancabilitatea companiilor care accesează fondurile europene şi pentru ca acestea să poată să aibă capitalul necesar şi activele necesare pentru a garanta investiţiile pe care le fac şi pe care le pun la dispoziţie prin fonduri europene”, a spus Câciu la la Banking Forum, organizat de Financial Intelligence, scrie Agerpres.
În plus, acesta a subliniat că au avut loc o serie de întâlniri cu mediul bancar şi vor mai fi şi în continuare, pentru a se crea un cadru prin care, de la momentul în care se face evaluarea unui proiect şi eligibilitatea acestuia, sistemul bancar să fie parte a proiectului şi banca să finanţeze întreg proiectul, urmând să-şi recupereze această finanţare de la stat, în contextul în care beneficiarul final al proiectului îşi îndeplineşte toate elementele de proiect.
Aşadar, „Deci practic e o schimbare din punctul meu de vedere, iar pentru asta avem încă mult de lucru. În ce sens? Să prindem împreună curaj şi încredere între instituţiile statului, între beneficiarii de proiecte şi în sistemul bancar. Iar nu în ultimul rând tot acest flux vine împreună cu fondurile de garantare şi atunci lanţul, ca să zic aşa, se închide”, a punctat Adrian Câciu.
Mai mult, ministrul a mai semnalat că băncile sunt active în implementarea fondurilor europene şi că rata de default la astfel de finanţări este foarte mică.
Astfel, „Sunt active şi e şi o relaţie bună cu mediul financiar din România şi asta a constituit un avantaj. Este un lucru care scapă foarte mult în media, nu se pune accent: rata de default la astfel de finanţări este extraordinar de mică. România, aşa cum este ea criticată de mulţi, are totuşi o rată de default foarte redusă faţă de provocările la care sunt supuşi cei care iau astfel de finanţare, ori asta trebuie să ne încurajeze. Asta înseamnă că gradul de risc al unei astfel de finanţări este mult mai redus decât în alte ţări europene şi drept pentru care avem tot contextul creat, nu mai ţine decât de noi să punem în pagină şi aplicare”, a punctat Câciu.
Sursa: www.economica.net
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaZacusca de pește revine în bucătăria de acasă. Cum ajungi la circa 18-20 de borcane de 370 de grame în siguranță
News24Autoritățile din UE nu mai pot opri din 6 septembrie sistemul EES, iar călătorii riscă cozi mai mari la frontieră
Dolce SportUmit Akdag a ajuns la Beşiktaş și ar costa 7 milioane de euro. Cum și-a explicat refuzul pentru naționala României
GetPonyPatru uzine germane rămân fără producție auto, iar 50.000 de oameni intră sub presiune la cel mai mare grup auto europeanBravonetActorul britanic de 82 de ani care a marcat comedia TV a murit vineri. Numele lui rămâne lipit de două seriale-cult
LylaUn weekend în Delta Dunării costă 865-1.085 lei de persoană. Cum alegi transportul și cazarea
