România, pe ultimul loc în atragerea fondurilor europene pentru cercetare
Nicio finanțare europeană în șapte ani
România nu a reușit să acceseze niciun euro din fondurile europene destinate cercetării științifice în perioada 2007-2013, deși Uniunea Europeană a alocat sume considerabile pentru acest domeniu. În contrast, alte state membre au beneficiat de milioane de euro pentru proiecte naționale relevante.
Fonduri substanțiale disponibile
Uniunea Europeană oferă resurse financiare nu doar pentru infrastructură și agricultură, ci și pentru cercetare, un sector esențial pentru dezvoltarea națională. Cu toate acestea, România se află pe ultimul loc în ceea ce privește atragerea fondurilor europene în diverse domenii economice și sociale. Situația devine alarmantă când vine vorba despre accesarea fondurilor destinate cercetării.
Contribuții fără rezultate
Deși România contribuie semnificativ la bugetul Uniunii Europene destinat cercetării, rezultatele sunt absente. Comisia Europeană a pus la dispoziție un buget impresionant prin Consiliul European al Cercetării (ERC), care a avut inițial o alocare de 7,8 miliarde euro între 2007 și 2013. Scopul ERC este de a stimula excelența în toate domeniile științei prin acordarea de granturi exclusiv pe baza calității proiectelor propuse.
Citeste si:
Performanțe slabe comparativ cu alte state
În cei șapte ani ai programului ERC au fost aprobate aproximativ 4.000 de proiecte din întreaga Europă, implicând mii de doctoranzi și specialiști din diverse țări membre ale Uniunii Europene. Din păcate, România nu a reușit să obțină finanțări pentru niciun proiect european prin intermediul acestui program.
Conform datelor disponibile până acum, suma total atrasă de România este zero euro. Aceasta indică faptul că forurile europene nu au considerat că vreun proiect românesc merită sprijin financiar din partea UE.
Comparativ cu alte țări
În contrast cu performanța României, Marea Britanie a obținut aproape 900 de granturi ERC în aceeași perioadă; Germania – peste 500; iar Franța – aproximativ 525 granturi. Chiar și țările din fostul bloc sovietic au avut rezultate mai bune: Ungaria a câștigat 34 granturi iar Polonia –14 granturi.
Bulgaria se află înaintea României cu trei proiecte finanțate prin aceste scheme europene generos dotate financiar.
Această situație ridică întrebări serioase privind capacitatea României de a valorifica oportunități importante oferite la nivel european într-un sector crucial precum cel al cercetării ştiinţifice.
Fonduri europene pentru cercetare: România, pe ultimul loc în clasament
Marea Britanie și Germania conduc topul atragerii de fonduri
Conform unui raport recent, România se află pe ultima poziție în ceea ce privește atragerea fondurilor europene destinate cercetării. În timp ce Marea Britanie a obținut 2,3 miliarde de euro, Germania a atras 1,5 miliarde de euro, iar Franța și Spania au obținut sume semnificative de 1,35 miliarde și respectiv 550 milioane de euro. Ungaria a reușit să adune 90 milioane de euro, Polonia 33 milioane iar Bulgaria doar 9 milioane. România nu a reușit să acceseze niciun proiect finanțat din aceste fonduri.
Lipsa credibilității instituțiilor românești
Dragoș Ciuparu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), subliniază că principalul motiv pentru care România nu beneficiază de fonduri europene este lipsa credibilității instituțiilor academice. „Atunci când European Research Council evaluează un proiect, ia în considerare calitatea acestuia și reputația instituției implicate”, afirmă Ciuparu. Din păcate, universitățile românești nu apar în clasamentele internaționale relevante.
În încercarea de a contracara această situație defavorabilă, Ciuparu a inițiat programul „ECS – Like” în primăvara anului 2012. Acest program oferea sprijin financiar echipelor românești care treceau faza preliminară la evaluările Consiliului European al Cercetării. Totuși, programul s-a oprit odată cu schimbarea guvernului.
Birocrația ca obstacol major
Sergiu Moroianu, doctor în matematică la MIT și profesor la Școala Normală Superioară din București, evidențiază alte provocări cu care se confruntă cercetătorii români: birocrația excesivă și lipsa posturilor universitare disponibile. „Cercetătorii recunoscuți sunt atrași către universități din străinătate datorită condițiilor mai favorabile”, explică Moroianu.
El adaugă că procesul birocratic complicat face întoarcerea acasă dificilă pentru oamenii de știință care doresc să își echivaleze diplomele sau să obțină o poziție academică stabilizată.
Perspectivele viitoare ale cercetării românești
Programul ERC are o durată planificată până în anul 2013; totodată însă succesul acestuia ridică întrebări despre viitorul participării României la inițiativele europene privind cercetarea. Conducerea ANCS recunoaște dificultățile actuale dar subliniază necesitatea unei reforme profunde pentru îmbunătățirea imaginii mediului academic românesc pe plan internațional.
Uniunea Europeană Extinde Finanțarea pentru Cercetare prin Programul ERC
Un nou buget dedicat cercetătorilor europeni
Uniunea Europeană a anunțat continuarea sprijinului financiar pentru cercetători prin intermediul unui nou program al Consiliului European pentru Cercetare (ERC), care va funcționa în perioada 2014-2020. Bugetul total alocat acestui program se ridică la 13,1 miliarde de euro, dintre care 1,7 miliarde de euro sunt destinați anului 2014. ERC va face parte dintr-o inițiativă mai amplă numită „Excelența în Știință Horizon 2020”, având un buget total de 70 de miliarde de euro.
Provocările cercetării românești
Mihnea Costoiu, actual ministru delegat pentru Învățământ Superior și Cercetare, a subliniat dificultățile întâmpinate de România în atragerea fondurilor europene. Potrivit acestuia, lipsa unei dimensiuni internaționale adecvate a universităților românești reprezintă principalul motiv pentru care cercetătorii din țară nu au reușit să obțină finanțări semnificative. În urma acestor constatări, Costoiu a solicitat Comisiei Europene crearea unui buget distinct destinat statelor recent aderente la Uniune.
Oportunități sporite pentru cercetătorii români
Această măsură va permite ca cercetătorii români să concureze pe o piață mai echitabilă și să nu fie nevoiți să se confrunte cu state precum Germania sau Franța atunci când aplică pentru granturi europene. Bugetul rezervat acestor state este estimat între 2% și 4% din totalul Horizon 2020.
În ciuda provocărilor întâmpinate până acum, există exemple pozitive: anumiți cercetători români au reușit să obțină finanțări semnificative din partea UE; totuși, majoritatea dintre aceștia activează în universități din străinătate.
Percepția internațională asupra instituțiilor românești
Dragoș Ciuparu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, a evidențiat o problemă crucială: instituțiile academice din România sunt percepute negativ pe plan internațional, neapărând în clasamentele globale relevante (nici măcar în primele 500). Această situație poate influența decisiv evaluarea proiectelor propuse spre finanțare europeană.
Informațiile prezentate sugerează că îmbunătățirea reputației academice ar putea fi esenţială pentru creșterea șanselor de succes ale proiectelor depuse la nivel european.
